Conform HotNews: Directorii companiilor care investesc sume colosale în inteligență artificială (AI) promit de ani de zile că această tehnologie va duce la scurtarea timpului petrecut la muncă. Cu toate acestea, realitatea din interiorul unora dintre aceste companii, inclusiv OpenAI și Meta, pare să fie alta, angajații raportând ore de lucru extinse și presiune constantă.
Promisiuni versus realitate în era AI
Acum patru ani, un director de inginerie de la Google estima că inteligența artificială va permite implementarea unei săptămâni de lucru de patru zile până în 2025. Mai recent, la începutul acestui an, OpenAI a recomandat oficial companiilor cu care colaborează să testeze o săptămână de lucru de patru zile, fără a modifica salariile. Argumentul a fost că AI va accelera semnificativ munca umană, necesitând o adaptare rapidă a mediului corporativ.
Cu toate acestea, un fost angajat tehnic de la OpenAI, care a părăsit compania anul trecut, a declarat pentru BBC că, pe durata șederii sale acolo, compania nu a implementat niciodată săptămâna de lucru de patru zile pe care o sugera altora. În schimb, acesta a descris o cultură a muncii extenuantă, marcată de ședințe de criză frecvente, muncă în weekend și evaluări de performanță „nemiloase”, soldate uneori cu concedieri bruște. „Te duci la muncă sâmbătă sau duminică doar ca să recuperezi sau să te asiguri că lucrurile nu s-au stricat,” a mărturisit sursa.
Și alte companii din domeniu au promovat ideea că inteligența artificială va reduce numărul de ore de muncă. Anthropic, un rival major al OpenAI, laudă capacitatea chatbotului său, Claude, de a lucra neîntrerupt timp de șapte ore. Mark Zuckerberg, CEO-ul Meta, a afirmat că AI transformă dramatic modul în care lucrăm, permițând unui număr mai mic de angajați să realizeze mai mult. Meta a concediat deja 10% din personal, iar Dario Amodei, CEO-ul Anthropic, avertizează că avansul AI ar putea duce la pierderi și mai mari de locuri de muncă.
„Sprinturi” intense și presiune constantă
În ciuda promisiunilor, angajații din companiile de tehnologie care dezvoltă și utilizează AI susțin că lucrează mult peste cele 40 de ore pe săptămână. În trecut, un program de la 9 la 17 era norma în industrie. Acum, un fost angajat OpenAI susține că lucra cel puțin 70 de ore pe săptămână. Situația pare să se fi îmbunătățit la un startup AI unde lucrează acum, cu aproximativ 50-60 de ore pe săptămână, „în afara sprinturilor”.
Termenul de „sprint” se referă la perioadele intense din companiile tech, în care angajații lucrează multe ore înainte de lansarea unor noi funcționalități sau produse. În companiile de AI, aceste sprinturi pot fi extreme, durând săptămâni întregi și depășind 90 de ore pe săptămână, conform declarațiilor unor angajați. Nici OpenAI, nici Anthropic nu au răspuns solicitărilor BBC de a comenta aceste aspecte.
La Meta, angajații au fost mutați brusc în echipe care lucrează la proiecte AI considerate urgente, o practică denumită de unii „recrutare forțată”. Refuzul de a participa la astfel de proiecte implica, în trecut, demisia. Programul de lucru în aceste echipe este adesea extins, implicând nopți târzii, weekenduri și un sentiment constant de „a fi de gardă”. Meta a refuzat să comenteze aceste acuzații.
Impactul AI asupra angajaților non-tehnologie
Chiar și angajații din domeniul tehnologic care nu sunt direct implicați în dezvoltarea AI se confruntă cu ore de lucru extinse. Un fost angajat Google a părăsit compania din cauza modului în care AI îi afecta munca, necesitând intervenții nocturne din cauza defectării unor funcții interne, pe măsură ce resursele erau redirecționate către proiecte AI. Google nu a comentat situația.
Studii recente sugerează că instrumentele AI nu duc neapărat la o reducere a volumului de muncă. Un studiu al Universității Californiei din Berkeley a constatat că angajații lucrează mai rapid, își asumă mai multe sarcini și își extind munca pe durata întregii zile. Cercetătorii subliniază că timpul economisit prin utilizarea AI este adesea „înghițit” de noi sarcini, necesitatea de a verifica rezultatele generate de AI și dorința sau presiunea de a demonstra valoarea prin muncă suplimentară. Neil Thompson, cercetător la MIT, afirmă că, chiar și cu economii reale de timp, acestea sunt absorbite de implementare și verificarea funcționării.
Sursa: HotNews
