Conform România TV: Limba secretă a geamgiilor, redescoperită în Munții Apuseni
Creatorii de conținut Andreia și Ionuț, cunoscuți sub numele de „HaiHui în 2”, au explorat recent satul Mărgău, un colț ascuns al Munților Apuseni. Aici, locuitorii păstrează vie o comoară lingvistică rară: „gumuțeasca”, o limbă secretă veche de un secol, creată de foștii geamgii ai satului. O bătrânică localnică a dezvăluit că acest jargon unic este folosit „la nevoie”, servind drept un cod de comunicare ingenios.
Potrivit explicațiilor, cuvinte precum „abrion” înseamnă lapte, o femeie este numită „hazaică”, iar expresia „doponește-te” echivalează cu un ferm „du-te de aici”. Acest vocabular, departe de a fi o simplă curiozitate, reprezintă un fragment fascinant din istoria socială și profesională a zonei, relevând ingeniozitatea cu care comunitatea și-a protejat interesele și interacțiunile într-o perioadă în care călătoriile frecvente erau o necesitate.
Originea și evoluția „gumuțeștii”
Comuna Mărgău, situată în județul Cluj, cuprinde șase sate, printre care Mărgău, Răchițele și Buteni. Ocupând un cadru montan spectaculos, în preajma Munților Vlădeasa, localitatea a fost leagănul unei bresle de geamgii care, în trecut, călătoreau prin țară pentru a produce și monta geamuri. Pentru a-și păstra secretele meseriei și a comunica liber între ei, fără a fi înțeleși de cei din jur, au dezvoltat „gumuțeasca”.
Această limbă secretă nu are legături cu limba română standard, fiind un sistem de codificare pur și simplu, un patrimoniu viu al zonei. Vocabularul include termeni specifici precum „tălăuzești?” (vorbești gumuțeasca?/înțelegi?), „munuc, s-asface deapsă!” (băi, e om bun!), sau „gădină” (a mânca). Chiar și persoane cu roluri sociale bine definite au denumiri specifice: preotul era „codău”, iar polițistul, „tistulaș”.
Tradițiile comunei Mărgău sunt la fel de bogate ca și limba sa secretă. Un exemplu notabil este „Măsurișul oilor”, un vechi obicei pastoral desfășurat anual în Valea Firei, care marchează debutul sezonului de pășunat și atrage participarea locuitorilor din întreaga comună și din localitățile învecinate.
Mărgău, un ținut bogat în tradiții și obiective naturale
Pe lângă comoara lingvistică, Mărgău se distinge prin numeroase atracții naturale și o istorie culturală profundă. Zona este renumită pentru peisajele sale montane spectaculoase, incluzând obiective speologice de renume precum Peștera Mare de pe Valea Firei, Peștera din Piatra Ponorului și Peștera Vârfurașu. De asemenea, Pietrele Albe, Cheile Văii Stanciului și Cascadda Răchițele sunt arii naturale protejate care atrag turiști prin frumusețea lor sălbatică. Comuna face parte și din aria de protecție specială avifaunistică Munții Apuseni – Vlădeasa, subliniind importanța sa ecologică.
Din punct de vedere spiritual, comuna găzduiește două lăcașuri de cult importante: Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și Biserica Baptistă „Betel”. Mărgău este și locul de origine al unor personalități marcante ale României. Notabile sunt figurile lui Emil Boc, fost prim-ministru și actual primar al Cluj-Napoca, precum și Teodor Șușman și Iosif Capotă, eroi ai rezistenței anticomuniste. Scrimerul Dumitru Mustață, reprezentant de seamă al sportului românesc, își are, de asemenea, originile în această comună pitorească.
Sursa: România TV
