Instructorul de conducere defensivă Titi AUR avertizează că România se confruntă cu un cerc vicios în ceea ce privește siguranța rutieră, accentuând nevoia urgentă a unei coordonări guvernamentale. Lipsa unei abordări unitare și a unor măsuri coerente contribuie la perpetuarea problemelor existente, cu consecințe grave pentru numărul de accidente și victime.
Un sistem defectuos
Titi AUR subliniază că simpla pregătire a unor șoferi buni nu este suficientă pentru a îmbunătăți considerabil situația de pe șosele. Deși conducerea defensivă reprezintă un pas important, aceasta trebuie corelată cu o infrastructură adecvată, cu respectarea regulilor de circulație și cu o aplicare eficientă a legislației. „Suntem într-un cerc vicios”, declară instructorul, evidențiind complexitatea problemei.
Sistemul actual este caracterizat de deficiențe multiple, de la starea drumurilor până la lipsa de control și sancționare a abaterilor. Rezultatul este un număr alarmant de accidente rutiere, cu impact devastator asupra vieții oamenilor și asupra economiei. Fără o intervenție coordonată și strategică la nivel guvernamental, aceste probleme vor persista.
Necesitatea unei strategii integrate
Pentru a rupe acest cerc vicios, este esențială elaborarea și implementarea unei strategii integrate, care să vizeze toate aspectele siguranței rutiere. Aceasta include modernizarea infrastructurii, îmbunătățirea educației rutiere, creșterea gradului de control și aplicare a legii, precum și sensibilizarea publicului. O astfel de abordare ar implica colaborarea mai multor instituții și ministere, coordonate de un organism central.
În prezent, responsabilitățile sunt dispersate, iar măsurile sunt adesea incoerente sau lipsite de continuitate. Rezultatele concrete sunt greu de obținut într-un astfel de context. O strategie guvernamentală clară, susținută de fonduri adecvate și de o viziune pe termen lung, ar putea schimba fundamental situația.
Eforturi incomplete și efecte limitate
Deși există inițiative punctuale și proiecte izolate, acestea nu sunt suficiente pentru a produce o schimbare semnificativă. Programele de educație rutieră, de exemplu, sunt adesea limitate ca amploare și nu ajung la publicul larg. Lipsa unei evaluări constante și a unei adaptări a acestor programe în funcție de rezultate reduce eficiența acestora.
În același timp, infrastructura rutieră în multe zone rămâne precară, cu drumuri prost întreținute și semnalizare deficitară, contribuind la creșterea riscului de accidente. Controlul și sancționarea abaterilor de la regulile de circulație sunt de asemenea insuficiente, ceea ce încurajează comportamentul iresponsabil al unor șoferi.
În 2023, peste 1.600 de persoane și-au pierdut viața în accidente rutiere, sublinind urgența măsurilor propuse.
