Conform Europafm.ro: Judecătorul Curții de Apel, sceptic față de acuzațiile DIICOT în cazul azilelor din Bihor
Probele prezentate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) în dosarul azilelor ilegale din Bihor nu susțin în mod concludent acuzațiile de trafic de persoane și constituire a unui grup infracțional organizat formulate împotriva familiei lui Viorel Pașca. Aceasta este concluzia magistratului de la Curtea de Apel București, în motivarea deciziei prin care, luna trecută, a dispus cercetarea în stare de libertate a celor vizați.
Judecătorul subliniază că modul în care erau tratați rezidenții din centrele administrate de familia Pașca nu indică, cel puțin în faza incipientă a anchetei, că aceștia ar fi fost exploatați. Nu există elemente care să sugereze că persoanele vulnerabile ar fi fost ținute în condiții de sclavie, lipsire de libertate sau aservire. De asemenea, procurorii nu au reușit să demonstreze până acum că acuzații ar fi urmărit însușirea ilegală a donațiilor sau a contribuțiilor sociale ale beneficiarilor.
Demersuri pentru acte și îngrijiri, considerate normale de instanță
Instanța consideră firești și demersurile întreprinse de familia Pașca pentru obținerea actelor de identitate și stabilirea domiciliului sau reședinței pentru beneficiarii centrelor. Aceasta se explică prin faptul că mulți dintre aceștia proveneau din alte județe și nu dețineau proprietăți imobiliare.
În ceea ce privește acuzațiile privind deficiențele în acordarea îngrijirilor medicale, motivarea Curții de Apel arată că persoanele internate beneficiau de consultații medicale periodice, inclusiv psihiatrice, un regim de tratament monitorizat, activități recreative și asistență pentru desfășurarea activităților cotidiene.
„Atât timp cât inculpații asigurau cele necesare traiului pentru pacienți, nu li se poate reproșa nici faptul că ei controlau conturile și cardurile bancare ale persoanelor internate”, se menționează explicit în decizia instanței.
Judecătorul atrage atenția și asupra faptului că, pentru o parte semnificativă dintre pacienți, „alternativa concretă nu era accesul la un serviciu social autorizat, ci lipsa oricărei forme de protecție instituțională, respectiv revenirea în stradă”. Această constatare pune sub semnul întrebării gravitatea acuzațiilor privind exploatarea, în contextul în care, pentru unii rezidenți, centrele familiei Pașca reprezentau singura formă de adăpost și protecție. Ultimele hotărâri judecătorești indică o reevaluare a probelor în fața judecătorilor, determinând măsuri preventive mai blânde pentru familia Pașca.
Sursa: Europafm.ro
