Conform Mediafax: Agenția de rating Moody’s a reconfirmat, pe 7 august, ratingul suveran al României la Baa3, menținând însă perspectiva negativă. Acest nivel plasează țara în categoria „investment grade”, un criteriu esențial pentru mulți investitori instituționali care decid unde își plasează capitalul. Deși verdictul nu se traduce automat în rate mai mari pentru români sau o depreciere imediată a leului, este un indicator important al capacității statului de a se împrumuta pe piețele internaționale.
Ce înseamnă Baa3 și de ce este importantă perspectiva negativă
Scala Moody’s începe cu cel mai sigur nivel, Aaa, și coboară până la C. Categoria Baa este descrisă ca având un risc de credit moderat, iar indicatorul „3” plasează România la limita superioară a acestui segment, chiar deasupra categoriei speculative („junk”). Perspectiva negativă, deși nu implică o modificare imediată a ratingului, semnalează o probabilitate mai ridicată ca acesta să fie revizuit în jos pe termen mediu, de obicei într-un interval de 12-18 luni.
Moody’s invocă, printre vulnerabilități, dificultățile în consolidarea fiscală pe fondul unui context politic fragmentat, nevoile mari de finanțare, costurile crescânde cu dobânzile și un buget public în extindere. Agenția estimează că deficitul bugetar ar putea ajunge la 5,8% din PIB în 2026, în timp ce datoria publică ar putea atinge 64,5% din PIB în 2028, cu cheltuieli cu dobânzile de aproximativ 3,3% din PIB în același an.
Impactul asupra bugetului și al finanțării statului
Cel mai direct efect al ratingului se resimte atunci când Ministerul Finanțelor caută să atragă fonduri pe piețele internaționale. Investitorii solicită dobânzi care să reflecte riscul perceput al țării. O deteriorare a bonității poate duce la creșterea costurilor de finanțare, resurse care, în cele din urmă, sunt plătite din bugetul de stat. Un serviciu al datoriei tot mai mare înseamnă mai puțini bani disponibili pentru investiții esențiale, precum spitale, școli, infrastructură sau salarii. FMI avertizează că aceste facturi mari pentru dobânzi ajung să concureze direct cu alte priorități bugetare.
Legătura cu ratele românilor și cursul leului
Deși nu există o legătură automată, un rating de țară influențează întregul sistem financiar. Băncile dețin obligațiuni guvernamentale, iar costul banilor în economie este influențat de riscul perceput la nivel suveran. O creștere semnificativă a dobânzilor cerute României ar putea, în timp, să se transmită și la costul finanțării pentru companii și populație. Cursul valutar nu este stabilit de agențiile de rating, dar ratingurile sunt urmărite de investitorii străini. O scădere a încrederii în finanțele statului ar putea pune presiune pe activele românești, inclusiv pe monedă.
Investiții și locuri de muncă
Ratingul suveran este un reper pentru investitori atunci când analizează o economie. Dacă finanțarea unei țări devine mai costisitoare, companiile locale pot întâmpina condiții de finanțare mai dificile, ceea ce poate duce la amânarea proiectelor, reduceri ale investițiilor sau o prudență sporită la angajări. Păstrarea statutului „investment grade” ajută România să rămână o destinație atractivă pentru un bazin larg de investitori.
Moody’s a subliniat că perspectiva ar putea reveni la stabilă dacă se va consolida un consens politic solid pentru continuarea consolidării fiscale după 2026. Monitorizarea se va concentra pe reducerea deficitului și capacitatea de implementare a reformelor. România continuă să se împrumute masiv, iar datoria și costurile cu dobânzile sunt pe o traiectorie ascendentă, necesitând reducerea dezechilibrelor pentru a menține categoria „investment grade”.
Sursa: Mediafax
