Bacteria scarlatinei, responsabilă pentru o infecție contagioasă ce a cunoscut o revenire în ultimii ani, a fost descoperită într-o mumie precolumbiană din Bolivia. Această descoperire sugerează că boala exista în Americi cu mult înainte de sosirea europenilor, oferind o perspectivă nouă asupra evoluției acestei bacterii și a impactului său asupra sănătății umane de-a lungul secolelor.
Descoperirea accidentală în rămășițele mumiilor
Cercetătorii de la Eurac Research, un centru privat din Italia, au făcut această descoperire în timp ce analizau rămășițe umane mumificate natural din Bolivia. Frank Maixner, directorul Institutului pentru Studierea Mumiilor din cadrul Eurac Research, a explicat că nu căutau în mod specific această bacterie. Abordarea lor în analizele genetice ale mumiilor este una deschisă, cercetând atât ADN-ul uman, cât și pe cel al microorganismelor prezente în rămășițe.
Mumia, provenită dintr-un chullpa, un tip de turn funerar specific regiunii Altiplano din Bolivia, a aparținut unui tânăr de origine indigenă. Datarea cu radiocarbon și analizele genetice au indicat că acesta a trăit între anii 1283 și 1383, în perioada intermediară târzie. O analiză a unui dinte al individului a dezvăluit urme de ADN aparținând mai multor bacterii, inclusiv Streptococcus pyogenes, bacteria care provoacă scarlatina.
Reconstruirea genomului antic și implicațiile
Pentru a reconstitui genomul antic, echipa de cercetare a folosit o metodă numită asamblare de novo. Aceasta presupune reconstruirea genomului de la zero, fără a se baza pe un model de referință modern. Microbiologul Mohamed Sarhan a subliniat importanța acestei metode, care permite descoperirea de informații noi, inclusiv variante genetice dispărute.
Condițiile specifice din zonele înalte ale Boliviei, reci și uscate, au favorizat conservarea excepțională a ADN-ului. Guido Valverde a menționat că starea excelentă a ADN-ului a permis reconstruirea unui genom aproape complet, oferind informații valoroase. Studiul a arătat că bacteria era deja capabilă să provoace boala, tulpina antică conținând multe dintre genele patogene întâlnite la variantele moderne de Streptococcus pyogenes. Cercetătorii au identificat, de asemenea, aceeași bacterie și în seturi de date ADN din Europa vechi de aproximativ 4.000 de ani.
Concluzii și perspectiva evoluției bacteriei
Analiza genetică sugerează că majoritatea liniilor evolutive ale tulpinilor moderne de Streptococcus pyogenes s-au separat acum aproximativ 5.000 de ani. Această perioadă coincide cu o schimbare în modul de viață al oamenilor, care au început să ducă o viață mai sedentară și să trăiască în comunități mai dense. Condițiile acestea au facilitat răspândirea și diversificarea bacteriei. Studiul a fost publicat în revista Nature Communications.
