Conform Mediafax: O cercetare publicată recent în revista Nature dezvăluie legături surprinzătoare între microbiomul intestinal a două populații izolate, Tsimane din Bolivia și Hadza din Tanzania, indicând o istorie evolutivă comună a microorganismelor care trăiesc în corpul uman. Strămoșii acestor grupuri s-au separat acum zeci de mii de ani, însă o parte semnificativă din bacteriile lor intestinale rămân identice, sugerând o transmisiune transgenerațională de-a lungul mileniilor.
Bacterii care au călătorit odată cu oamenii
Studiul a analizat material genetic din probe prelevate de la 85 de adulți Tsimane și 137 de membri ai populației Hadza. Cercetătorii au identificat peste 12.700 de genomuri microbiene în probele Tsimane, reprezentând 1.408 specii. Comparând aceste date cu microbiomul Hadza, au descoperit 1.231 de specii comune. Această descoperire subliniază că unele dintre bacteriile care alcătuiesc microbiomul uman sunt mult mai vechi decât civilizațiile cunoscute.
Analiza genetică sugerează că multe dintre aceste microorganisme au rămas asociate cu oamenii pe măsură ce strămoșii noștri au migrat din Africa. În unele cazuri, bacteriile au fost transmise din generație în generație timp de peste 10.000 de ani, acționând ca o arhivă vie a istoriei umane. Diferențele genetice dintre bacteriile găsite astăzi în intestinele acestor populații se aliniază cu momentele în care grupurile umane s-au separat, purtând amprenta acelor migrații antice.
Impactul lumii moderne asupra microbiomului
Partea care preocupă cercetătorii este legată de declinul acestor microorganisme în societățile industrializate. Aproximativ 60% dintre speciile comune populațiilor Tsimane și Hadza sunt rare sau absente în rândul oamenilor care trăiesc în societăți modernizate. Studiul indică faptul că unele dintre aceste bacterii au dispărut pe măsură ce stilul de viață uman s-a schimbat.
Alimentația, urbanizarea și modificările mediului au influențat profund microbiomul uman. Cercetătorii își propun să investigheze dacă pierderea acestor bacterii vechi are consecințe asupra sănătății. Deși studiul nu stabilește o legătură directă de cauzalitate între dispariția unei anumite bacterii și o anumită boală, autorii sugerează că pierderea microorganismelor asociate de mult timp cu oamenii ar putea fi corelată cu schimbări ale sănătății metabolice și inflamatorii.
Perspective pentru recuperarea bacteriilor pierdute
O întrebare importantă care se ridică în urma acestui studiu este posibilitatea recuperării bacteriilor pierdute. Cercetătorii sunt însă prudenți în acest sens. Dacă anumite bacterii au dispărut din microbiomul populațiilor industrializate, ar putea apărea încercări de a le reintroduce în viitor. Cu toate acestea, cunoștințele actuale despre rolul fiecărei specii bacteriene sunt încă limitate, iar beneficiile unei astfel de intervenții nu sunt clare.
Autorii studiului subliniază importanța includerii comunităților indigene în orice cercetare viitoare. Probele și informațiile despre microbiom nu sunt doar date brute, iar comunitățile de la care provin aceste informații trebuie să fie implicate în utilizarea lor. Cercetarea asupra microbiomului uman continuă să ofere perspective fascinante asupra istoriei noastre evolutive și a impactului mediului modern asupra sănătății noastre.
Sursa: Mediafax
