O descoperire științifică revoluționară privind îmbătrânirea creierului a fost publicată recent în prestigioasa revistă Nature, oferind speranțe pentru modul în care înțelegem și gestionăm procesul de îmbătrânire cerebrală. Cercetările s-au concentrat asupra unui grup de persoane în vârstă de peste 80 de ani, cunoscuți drept SuperÎmbătrâniți (SuperAgers), ale căror trăsături de memorie și plasticitate cerebrală sfidează statisticile generale legate de declinul cognitiv.
Profesorul Hideko Inoue, neuroscientist și coordonator al studiului, a declarat: „Rezultatele noastre arată clar că acești indivizi, deși au peste 80 de ani, continuă să producă neuroni noi în hipocamp de două ori mai mult decât adulții vârstnici tipici și de 2,5 ori mai mulți neuroni decât pacienții cu Alzheimer. În plus, mențin o semnătură genetică a rezilienței cerebrale.” Inoue activează în cadrul universității din Tokyo și este recunoscută pentru cercetările sale în neuroștiințe, privind plasticitatea creierului la vârste înaintate.
Studiul a deschis noi perspective asupra potențialului de regenerare cerebrală după ce, mult timp, s-a crezut că, odată înaintată vârsta, producția de neuronii noi s-a redus semnificativ și că deteriorarea cognitivă era inevitabilă. Descoperirea, bazată pe analiza a numeroase imagini și teste cognitive, arată că anumite persoane își păstrează, chiar în anii înaintatilor, funcțiile cerebrale și o structură neuronală aproape de cele ale adulților tineri.
Aceasta a generat o serie de reacții în comunitatea științifică și publică, fiind considerată o adevărată revoluție. Specialiștii accentuează acum importanța unei vieți active, a unei diete echilibrate și a stimulării cognitive pentru menținerea și chiar amplificarea capacității regenerative a creierului odată cu înaintarea în vârstă. În acest context, se pune accent pe factori modificali de stil de viață care pot favoriza sau inhiba aceste procese naturale.
Perspectiva de a putea interveni pentru a sprijini sănătatea creierului în cel mai senioral vârstă devine tot mai realistă. Cercetările urmează să dezvăluie dacă anumite intervenții, precum exercițiile fizice regulate, învățarea unor lucruri noi sau socializarea activă, pot amplifica aceste procese de regenerare neuronală. În ultimele luni, autorii studiului subliniază faptul că „îmbătrânirea nu e doar un ghinion genetic” și că, chiar și la vârsta avansată, creierul are încă potențialul de a se adapta și de a se regenera, deschizând drumul spre o nouă gândire despre longevitatea neuronală.
Ce urmează în acest context este ora cercetărilor cu scopul de a identifica exact factorii care, la nivel individual, pot mâine ajuta la menținerea unei minți active și sănătoase peste ani. Întrebarea rămâne deschisă: cât de mult poate fi, cu adevărat, influențată calitatea procesului de îmbătrânire a creierului, iar răspunsurile viitoare vor putea schimba complet abordările în domeniul neurologiei și gerontologiei.
Sursa: Facebook.com
