ANAF își intensifică lupta împotriva evaziunii fiscale printr-o măsură radicală: controale simultane la firme și indivizii din spatele lor, mai ales în cazul celor care dețin bunuri de lux fără a putea justifica proveniența acestora. Initiativa, salutată de specialiști dar criticată pentru întârziere, are potențialul de a schimba fundamental modul în care se controlează economia subterană în România.
Liderii din domeniul fiscal și-au exprimat deja punctul de vedere cu privire la această strategie. Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate și fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, consideră această abordare una „direcție corectă”, dar adaugă că măsura trebuia implementată mai devreme, pentru a avea un impact mai solid asupra fraudei fiscale.
Controale simultane: o strategie nouă, dar necesară
În ultimii ani, controalele fiscale s-au concentrat adesea pe firmele cu probleme sau pe anumite grupuri suspecte. Totuși, controalele simultane la firmă și la persoanele fizice din spatele acesteia reprezintă o abordare mai sistematică și mai eficientă, în opinia autorităților. Aceasta permite verificarea dacă bunurile de lux, precum mașinile extrem de scumpe sau vilele impunătoare, sunt achiziționate cu bani declarați, sau dacă există practici de evitare a impozitării.
Inițiativa vizează în special situațiile în care antreprenorii dețin bunuri scumpe fără a putea demonstra sursa reală a banilor sau prin firme cu cifre de afaceri modeste, dar care trăiesc într-un mod luxoasă. Aceasta nu înseamnă doar o reflectare clară a problemelor structurale din sistemul fiscal românesc, ci și un semnal pentru mediul de afaceri: că nu mai poate fi tolerată economia subterană, nici prin păcălirea sistemului, nici prin evitarea taxelor.
Fenomenul „partea vizibilă a aisbergului”
Gabriel Biriș explică că ceea ce vedem în cazul bunurilor de lux este doar „partea vizibilă a aisbergului” – un fenomen mai amplu, de natură economică și socială, în care mulți evită plata taxelor, trăind în clandestinitate. Sumedenie de antreprenori ascund bani negri sau încearcă să justifice averile care depășesc corespunzător veniturile declarate. Concurența neloială devine astfel o problemă majoră pentru companiile cinstite, care plătesc toate taxele și respectă legea, dar care sunt din ce în ce mai vulnerabile în fața celor care își permit bunuri și servicii din surse neoficiale.
Analiza specialiștilor indică o situație critică, unde discrepanțele între venituri și cheltuieli calvariază imagina sistemică a fiscalității naționale. Problema nu este doar de natură fiscală, ci și morală, în condițiile în care unii evită responsabilitatea socială, atingând cu rapiditate niveluri ale averii cel puțin dubioase.
Perspectiva autorităților și modul în care evoluează lupta împotriva evaziunii
Noul departament de controale simultane a fost anunțat cu intenția de a fi o armă eficientă în combaterea evaziunii. Autoritățile își doresc ca această strategie să remodeleze pe termen lung comportamentul antreprenorilor, reducând practicile ilegale și creând un mediu de afaceri mai corect. Totodată, insistența pe verificări în cazul bunurilor de lux trimite un mesaj clar celor care încearcă să mențină o imagine de falsă prosperitate fără acoperire fiscală.
Deși măsura a fost lăudată în primele zile, presa și mediul de afaceri rămân cu întrebări legate de implementare și de eventualele riscuri de abuz sau confuzie în procesul de control. Experții subliniază necesitatea unor mecanisme clare, transparente și echitabile, pentru ca această inițiativă să devină un pilon real în lupta împotriva evaziunii, nu doar o declarație de intenție.
Privind înainte, văzută în contextul provocărilor economice globale și al creșterii presiunii pentru conformare fiscală, România pare hotărâtă să își întărească structurile de control și să reducă eludarea fiscală, dar rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor avea efectele scontate pe termen lung. Încrederea în sistem, dar și respectul pentru lege, depind acum de modul în care aceste controale vor fi realizate și de capacitatea autorităților de a menține un echilibru între rigorozitate și corectitudine.
Sursa: Digi24
