Conform Romania-insider.com: Expoziția „Brâncuși. Sindromul” deschide porțile la MNAR
nnMuzeul Național de Artă al României (MNAR) lansează, începând cu această săptămână, expoziția „Brâncuși. Sindromul”, un proiect artistic ce explorează influența sculptorului CONSTANTIN BRÂNCUȘI asupra artei locale. Evenimentul celebrează 150 de ani de la nașterea maestrului și propune o perspectivă nouă asupra impactului său cultural.nnExpoziția analizează rezonanța operei și personalității lui BRÂNCUȘI în diverse forme de discurs artistic. De la perioada interbelică până în prezent, s-a conturat o puternică influență a genialității sale asupra artei moderne și contemporane românești. Totodată, este pusă în lumină formarea și promovarea imaginii sale mitice în cultura vizuală românească, devenind un veritabil simbol național, cultural și spiritual.nnVizitatorii vor putea admira o serie de lucrări semnificative. Printre acestea se numără portrete ale lui BRÂNCUȘI realizate de artiști precum M.H. MAXY, THEODOR PALLADY și MILIȚA PETRAȘCU. Vor fi expuse și omagii aduse maestrului de M.H. MAXY și VASILE DOBRIAN. Sculpturi semnate de MILIȚA PETRAȘCU, IRINA CODRANU, HANS MATTIS-TEUTSCH, ION IRIMESCU, GEORGE APOSTU, OVIDIU MAITEC și VASILE GORDUZ vor completa tabloul. Secțiunea dedicată artei contemporane prezintă reinterpretări ale motivelor brâncușiene, de la studiile lui PAUL NEAGU bazate pe „Pasărea în spațiu”, „Domnișoara Pogany” și „Coloana infinitului”, la creații de IOSIF KIRALY, TEODOR GRAUR, MIRCEA CANTOR, VLAD NANCĂ, MICHELE BRESSAN și DAN PERJOVSCHI. Fenomenul „Brâncușomania”, inițiat începând cu anii ’90 și intensificat odată cu schimbările politice, a fost documentat, analizat și criticat de artiști precum IOSIF KIRALY, TEODOR GRAUR, DAN PERJOVSCHI și MIRCEA CANTOR. Expoziția, curatoriată de JUDIT BALINT și ERWIN KESSLER, este deschisă publicului în perioada 12 iunie – 25 octombrie.nn
„Muzeul Muzeelor” dezvăluie capodopere din colecțiile naționale
nnÎn paralel, MNAR găzduiește expoziția „Muzeul Muzeelor”. Aceasta adună peste 100 de opere din patrimoniul a 16 muzee din întreaga țară, completate de piese din colecțiile permanente ale MNAR. Proiectul curatorial, coordonat de ERWIN KESSLER, EMANUELA CERNEA și MĂLINA CONȚU, oferă o hartă a capodoperelor ce pot fi descoperite la nivel național. Organizatorii își propun să contureze un peisaj muzeal național cu potențial de a genera un impact semnificativ asupra turismului cultural în România.nnExpoziția propune o călătorie prin diverse tehnici, medii de expresie și epoci istorice. De la idoli neolitici și statui antice, la pictură și sculptură, manuscrise, obiecte liturgice, textile și broderii, colecția este extrem de diversă. Un punct de atracție major este „Șarpele Glykon”, una dintre cele mai spectaculoase sculpturi antice conservate în colecțiile muzeale românești, prezentată publicului din București pentru prima dată după o lungă perioadă necesară renovării Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța.nnPublicul va putea explora și un grup de artefacte preistorice aparținând culturii Gumelnița, ale căror forme din lut, surprinzător de moderne, invită la o reevaluare a artei antice. Expoziția include, de asemenea, manuscrise rare, broderii medievale, icoane, pictură și sculptură europeană, artă românească modernă și artă asiatică. Printre piesele remarcabile se numără Tetraevanghelul lui GAVRIL URIC, lucrări ale unor artiști precum RUBENS, DURER, MUCHA, BONNARD, CEZANNE, RODIN, BOURDELLE, GUSTAV KLIMT, CAMILLE CLAUDEL și HENRY MOORE. Secțiunea dedicată artei românești prezintă opere ale lui NICOLAE GRIGORESCU, IOAN ANDREESCU, ȘTEFAN LUCIAN, THEODOR PALLADY, NICOLAE TONITZA, MARCEL IANCU, VICTOR BRAUNER, HORIA BERNEA și CORNELIU BABA. Artă asiatică este reprezentată prin gravuri japoneze pe lemn realizate de KITAGAWA UTAMARO și KATSHUSHIKA HOKUSAI, inclusiv faimoasa „Marea undă de la Kanagawa”. Expoziția „Muzeul Muzeelor” este deschisă între 12 iunie și 4 octombrie.
Sursa: Romania-insider.com
