Germania se pregătește să se alăture unei posibile misiuni internaționale de securizare a Strâmtorii Ormuz, oferind capacități de deminare și recunoaștere maritimă. Cancelarul german Friedrich Merz va prezenta oferta oficială vineri, în cadrul unei reuniuni de la Paris, la invitația președintelui francez Emmanuel Macron și a premierului britanic Keir Starmer. La întâlnire sunt așteptați și premierul italian Giorgia Meloni, dar și numeroși alți actori internaționali.
Condițiile Berlinului pentru implicare
Planificările militare sunt în desfășurare de câteva săptămâni, având ca scop restabilirea liberei navigații într-o zonă crucială pentru comerțul mondial cu petrol. Pentru a se implica oficial, Germania va impune o serie de precondiții stricte. Acestea includ încheierea definitivă a ostilităților din regiune, lansarea oficială a unei misiuni internaționale și existența unui mandat legal, de preferință emis de Organizația Națiunilor Unite (ONU). De asemenea, este necesară elaborarea unui concept politic și militar viabil. Din perspectiva Berlinului, Statele Unite nu ar trebui să dețină funcții de comandă în această misiune, ci doar să fie prezente.
Franța, la rândul său, consideră că o misiune fără participarea directă a SUA ar fi mai eficientă. Conform planurilor actuale, Franța și Marea Britanie vor asuma principala responsabilitate militară. Trimitea unei fregate germane nu este luată în calcul în acest moment. Forțele armate germane (Bundeswehr) vor oferi expertiză esențială, având în vedere că Iranul a minat parțial strâmtoarea. Germania deține zece vânătoare de mine specializate de tip MJ332, folosite pentru localizarea și distrugerea explozibililor. Operațiunile de supraveghere vor fi susținute de la baza logistică navală pe care Germania o operează strategic în Djibouti din 2002.
Tensiuni în NATO și cerințele europene
Conferința de la Paris are scopul de a transmite un semnal politic clar: statele europene sunt gata să își asume responsabilitatea în regiunea Golfului. Această decizie vine în contextul unor tensiuni severe în interiorul alianței NATO, provocate de frustrarea președintelui SUA, Donald Trump. Acesta a fost profund nemulțumit de refuzul aliaților europeni de a sprijini atacurile americano-israeliene asupra Iranului.
Pe agenda reuniunii de la Paris se află formularea a trei cerințe europene majore pentru regimul de la Teheran: oprirea definitivă a programului nuclear iranian, încetarea atacurilor împotriva statelor vecine și a Israelului, precum și deschiderea Strâmtorii Ormuz pentru tranzit liber, fără perceperea de taxe sau restricții. Oficialii europeni și-au exprimat îngrijorarea că Iranul ar putea încerca să impună taxe de tranzit la masa negocierilor de pace. Miniștrii de externe britanic și german au avertizat că acceptarea unei astfel de măsuri ar submina securitatea globală.
În prezent, un armistițiu de două săptămâni este în vigoare, dar acesta expiră miercuri. Președintele american Donald Trump a sugerat posibile negocieri cu Iranul, care ar putea avea loc în Islamabad, capitala Pakistanului. Până acum, guvernul pakistanez nu a confirmat oficial organizarea întâlnirii, dar a menționat că menține canalele de comunicare deschise cu toate părțile implicate.
