Conform Gândul: Lupta pentru șefia USR se intensifică: Bușcu o preferă pe Buzoianu, Miruță este în campanie electorală
Jurnalistul Doru Bușcu a analizat recent candidaturile pentru șefia Uniunii Salvați România (USR), indicând o competiție acerbă între Diana Buzoianu și Radu Miruță. Invitat la emisiunea „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”, Bușcu a criticat modul în care Radu Miruță pare să se afle într-o campanie electorală constantă, comparând strategiile sale cu cele folosite anterior de Nicușor Dan. Aceste acțiuni sunt justificate de apropierea congresului USR din luna octombrie, unde se anticipează o confruntare directă între cei doi pentru conducerea partidului.
Doru Bușcu a declarat ferm că, dacă ar fi membru USR, și-ar exercita votul în favoarea Dianei Buzoianu, subliniind necesitatea unui nou „moment Elena Lasconi” în cadrul partidului. El consideră că Buzoianu posedă un anumit laconism și o bază solidă de argumente, chiar dacă vârsta fragedă ar putea fi percepută ca un dezavantaj. În contrast, Radu Miruță a fost descris ca având o imagine construită pe agresivitate și atacuri frecvente la adresa PSD, o tactică ce ar putea să atragă vechiul nucleu al USR, dar mai puțin una necesară pentru un partid ce ar trebui să fie mai flexibil și deschis negocierilor.
Bușcu a explicat că Miruță se află într-o campanie menită să-și consolideze prezența publică prin repetiție, un mecanism menit să fixează imaginea sa în memoria colectivă a alegătorilor. Această strategie, deși eficientă pe termen scurt, ar putea să nu fie suficientă pentru a câștiga un partid ce aspiră la o mai mare deschidere.
Eșecul pe Dunăre: Miruță dă vina pe specialiști, Buzoianu invocă un „dâmb”
Pe un alt plan, ministrul Energiei, Radu Miruță, a făcut referire la dificultățile întâmpinate în menținerea funcționării Unității 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă, unde nivelul scăzut al Dunării a pus probleme. Acesta a invocat lipsa de previziune și „iresponsabilitatea” guvernelor anterioare. Miruță a explicat că Apele Române au propus o serie de măsuri punctuale, precum dinamitarea unei stânci și dragarea zonei, ca soluții temporare la blocajul proiectului de la Bala, care ar fi prelungit funcționarea centralei cu doar 2-3 zile.
Ministrul a delegat responsabilitatea principală către specialiștii de la Apele Române, ale căror măsuri, deși bazate pe expertize tehnice, nu au reușit să evite oprirea programată a unității. El a indicat că aceste măsuri au fost parte dintr-un raport de expertiză tehnică, solicitând sprijin de la Ministerul Apărării pentru dinamitarea stâncii, dragare și scufundarea unor barje.
La rândul său, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a oferit o altă explicație pentru situația de pe Dunăre. Aceasta a identificat ca principal vinovat un „dâmb” apărut pe traseul râului, care ar fi reorientat debitul de apă. Buzoianu a considerat că este dificil de previzionat apariția unor astfel de obstacole pe o lungime de 60 de kilometri.
Astfel, în timp ce Miruță se concentrează pe responsabilitatea specialiștilor și pe lipsa de acțiune a guvernelor anterioare, Buzoianu indică un factor natural, respectiv apariția unui dâmb, ca fiind cauza principală a problemelor.
Unitatea 2 de la Cernavodă, oprită; România dispune de rezerve suplimentare de energie
Începând cu data de astăzi, România funcționează fără cei 700 MW produși de Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă. Ministerul Energiei anticipează că joi seara, pe măsură ce producția de energie din surse fotovoltaice va scădea la un minim, necesarul de energie electrică de import ar putea atinge 2.300 MW.
Autoritățile susțin că România dispune de capacități de producție suplimentare, care pot fi integrate în Sistemul Electroenergetic Național. Acestea includ surse pe gaze naturale, cărbune, producție hidro, solară și eoliană, precum și sisteme de stocare în baterii. Printre resursele adiționale se numără Grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, cu o capacitate de 330 MW, și minimum 300 MW din producția Hidroelectrica, în limita resurselor de apă disponibile.
Sursa: Gândul
