Conform Digi24: Curtea de Apel București a respins acuzațiile DIICOT privind traficul de persoane și constituirea unui grup infracțional organizat în cazul Viorel Pașca și familiei sale. Magistrații au decis că acuzațiile nu se susțin, permițând cercetarea în libertate a acestora, în contradicție cu decizia anterioară a Tribunalului București.
Motivarea Curții de Apel: Lipsă de probe pentru exploatare
În motivarea judecătorului Curții de Apel București se subliniază că, „cel puțin la prima vedere”, modul în care persoanele cazate în azilele lui Pașca au fost tratate nu prezintă elemente specifice „ținerii în stare de sclavie sau supunerii la procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire”. Teza exploatării victimelor nu poate fi reținută în baza probatoriului administrat, conform judecătorului. Procurorii ar fi trebuit să demonstreze cum acuzații și-au însușit o parte din fondurile provenite din donații sau contribuții sociale, începând din 2020.
Servicii medicale de bază, dar cu deficiențe financiare
Magistrații au constatat că persoanele cazate beneficiau de asistență medicală de bază, consultații periodice, inclusiv psihiatrice, tratamente prescrise și monitorizate, activități recreative și asistență în activitățile curente. De asemenea, persoanele cu afecțiuni psihice erau implicate în activități comunitare și beneficiau de servicii de igienă corporală și îmbrăcăminte curată. Cu toate acestea, au fost identificate deficiențe precum personal cu nivel educațional redus, lipsa tratamentului medical corespunzător în toate cazurile, pacienți implicați în administrarea medicamentelor și personal insuficient. Judecătorul a atribuit aceste lacune lipsei resurselor financiare, nicidecum însușirii banilor de către inculpați.
Suma de 498 de lei pe lună per persoană cazată, conform rechizitoriului DIICOT, este considerată „extrem de mică” și insuficientă pentru a acoperi cheltuielile de întreținere, hrană, îngrijire medicală și medicamente. Astfel, carențele medicale identificate nu sunt datorate exploatării, ci lipsei fondurilor pentru un tratament de calitate. De asemenea, judecătorul a menționat că un asistent medical calificat nu ar accepta să lucreze în mediul rural pentru salariul minim pe economie.
Controlul conturilor, o necesitate în contextul resurselor limitate
În ceea ce privește controlul conturilor și cardurilor bancare ale persoanelor internate, judecătorul Curții de Apel a considerat că acest aspect nu constituie o formă de exploatare, atâta timp cât inculpații asigurau cele necesare traiului. Sumele primite pe card erau considerate insuficiente pentru supraviețuire. Demersurile pentru eliberarea actelor de identitate, stabilirea adresei de domiciliu și desemnarea unui tutore au fost considerate acțiuni logice și necesare pentru satisfacerea nevoilor persoanelor vulnerabile. Obținerea certificatelor de încadrare în grad de handicap și deschiderea conturilor bancare, chiar dacă ulterior controlate de membrii grupului, nu au fost considerate relevante pentru acuzațiile aduse.
Curtea de Apel București a concluzionat că nu pot fi împărtășite suspiciunile rezonabile privind săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane și grup infracțional organizat în cazul Viorel Pașca și al membrilor familiei sale.
Sursa: Digi24
