Conform Mediafax: Operațiune de scufundare a barjelor pe Dunăre, un succes marcat de tensiuni
Operațiunea de scufundare a patru barje pe Dunăre, menită să creeze praguri pentru redirecționarea apei către Dunărea Veche, a fost executată sub o presiune imensă, autoritățile având la dispoziție „o singură încercare”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Scrioșteanu. Succesul misiunii a fost pus în pericol de cedarea unor cabluri groase în timpul primei faze a operațiunii, însă intervenția rapidă a echipelor a salvat situația.
Pregătire meticuloasă și momente critice
Potrivit lui Scrioșteanu, pregătirea operațiunii a fost „foarte bine pregătită”, însă pe teren presiunea a fost „foarte mare”. Echipe care nu mai colaboraseră anterior au trebuit să lucreze coordonat, sub presiunea de a asigura protecția personalului și succesul intervenției. „Dacă nu reușeam să scufundăm barjele în poziția aceea sau nu reușeam să le scufundăm echilibrat, în așa fel încât să rămână pe fundul Dunării și să asigure un prag acolo, nu mai avem alte barje la îndemână, nu mai avem altceva”, a explicat oficialul.
Chiar și cu pregătirea temeinică, momente de tensiune au apărut. La prima scufundare a celor două barje legate între ele cu cabluri foarte groase, „o parte din cabluri au cedat”. „A fost un moment un pic mai tensionat, pentru că atunci când trosnesc cabluri foarte groase nu e așa de plăcut”, a mărturisit Scrioșteanu, adăugând că, în cele din urmă, barjele au fost ținute pe poziție și scufundate.
Prima scufundare a durat 11 ore, începând de la ora 2 dimineața și finalizându-se aproape de miezul nopții, în timp ce a doua operațiune similară a durat doar 7 ore. „Sunt fix pe poziția care a fost stabilită, barjele”, a confirmat secretarul de stat. Acesta a subliniat unicitatea operațiunii în România: „Nimeni n-a mai făcut așa ceva în România. Nu ne uităm la barje ca la niște obiecte metalice. Sunt niște ambarcațiuni care au multe sisteme de siguranță, tocmai ca să nu se scufunde. Toată colaborarea a fost în sens invers și scufundarea a trebuit să fie, cum am spus, în așa fel de bine coordonată, încât să fie lentă și să elimine riscul de rotire”.
Funcționarea pragurilor și planuri de viitor
Cele patru barje scufundate au creat două praguri pe Dunăre. Primul este sprijinit în mal și înclinat la 15 grade spre Dunărea Veche, în timp ce al doilea este poziționat mai spre centrul cursului de apă. Aceste structuri au rolul de a redirecționa o parte din debitul de pe brațul Bala către Dunărea Veche. „Sunt două efecte, să zic așa, care converg la direcționarea apei către Dunărea Veche”, a explicat Scrioșteanu. Conform estimărilor de la Apele Române, peste 50 de metri cubi pe secundă sunt direcționați suplimentar către Dunărea Veche în zona Cernavodă.
Secretarul de stat a precizat că scufundarea barjelor este, deocamdată, provizorie. „Nu este o scufundare definitivă a celor patru barje în această zonă. Va fi un proiect de extragere”, a declarat oficialul. Până la realizarea proiectului de extragere, se va adăuga piatră în jurul barjelor pentru a le spori stabilitatea împotriva curenților. În paralel, continuă operațiunile de dragare dinspre Bala către Cernavodă și invers, pentru a asigura un debit maxim, în timp ce navigația pe brațul Bala rămâne deschisă.
Sursa: Mediafax
