Mulți români încă nu și-au ridicat carnetul de muncă de la inspectoratele teritoriale de muncă (ITM), chiar și la începutul anului 2026, deși documentul rămâne esențial pentru gestionarea reluării vieții active conform legislației în vigoare

Mulți români încă nu și-au ridicat carnetul de muncă de la inspectoratele teritoriale de muncă (ITM), chiar și la începutul anului 2026, deși documentul rămâne esențial pentru gestionarea reluării vieții active conform legislației în vigoare. În condițiile în care procedura digitalizării și reorganizării nu a fost încă pe deplin implementată, mulți angajați se confruntă cu un obstacol birocratic ce poate avea implicații serioase asupra drepturilor lor și asupra viitorului profesional.

Un document cu o istorie de peste trei decenii, dar încă relevant

Carnetul de muncă, înființat în anii ’50, reprezenta pentru multă vreme un instrument fundamental pentru evidența perioadelor de activitate ale angajaților și a perioadelor în care aceștia au plătit contribuții sociale. În ultimii ani, însă, odată cu introducerea sistemelor electronice și digitalizarea registrelor, mulți considerau carnetul ca fiind un instrument aproape depășit. Cu toate acestea, legislația actuală încă prevede existența acestuia ca document oficial, iar nerezolvarea formalităților de la ITM poate crea dificultăți serioase, mai ales în situațiile legate de drepturile la pensie, indemnizații sau recunoașterea perioadelor de muncă.

De ce întârzie eliberarea carnetelor?

Conform datelor din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, mulți români nu și-au ridicat încă carnetul de muncă, fapt ce a atras atenția autorităților asupra unui proces care trebuie accelerat. În unele județe, restanțele sunt îngrijorătoare, ceea ce indică o răbdare limitată și o atenție sporită din partea angajaților față de procedurile birocratice. Cauza principală pare a fi inconsistența comunicării sau dificultățile tehnice din cauza sistemei informatice care nu funcționează în parametri optimi.

„Mulți oameni încă refuză să își ridice documentele, din cauza birocratiei sau pentru că nu înțeleg exact ce importanță mai are carnetul de muncă în zilele noastre”, explică un reprezentant al ITM-urilor dintr-un județ. În ciuda modernizării proceselor și a dezbaterilor privind eliminarea completă a carnetelor de muncă în favoarea sistemelor digitale, birocrația încă nu a fost simplificată în mod real.

Context și implicații pentru angajați și stat

De-a lungul ultimului deceniu, sistemele informatice pentru evidența muncii au fost în centrul unor proiecte guvernamentale menite să elimine complet carnetele de muncă și să reducă povara birocratică pentru angajați și angajatori. Cu toate acestea, implementarea nu a fost întotdeauna uniformă, iar unele registre tipărite continuă să fie eliberate în mod excepțional, pentru situații speciale sau când sistemele electronice dau rateuri.

Pentru mulți români, situația se complică dacă nu își ridică carnetul în timp util, fie din nepăsare, fie din cauze administrative. Acesta poate întârzia procesul de înscriere în pensie, verificarea perioadelor lucrate sau primirea indemnizațiilor. În plus, pentru cei care doresc să își încheie formalitatea de transfer de drepturi sau să-și confirme vechimea, carnetul de muncă reprezintă o nevoie imedită, mult mai importantă decât pare la prima vedere.

Ce se întâmplă în prezent și care sunt perspectivele?

Autoritățile promiteau că digitalizarea va elimina complet birocrația și va reduce numărul carnetelor de muncă eliberate fizic, însă realitatea fiecărei regiuni indică un decalaj între plan și realizare. La nivel național, se pare că procesul de preluare a carnetelor încă mai durează, iar mulți oameni sunt neștiutori sau reticenți în fața formalităților.

În ultimele zile, insitutiile de control au anunțat că vor intensifica campaniile de informare și vor dispune măsuri pentru accelerarea eliberării carnetelor. În același timp, în fața complexității legislației și a tehnologiei, se prefigurează o perioadă de adaptare până când toate procedurile vor fi complet digitalizate și simplificate.

Pentru români, rămâne de văzut dacă cetățenii vor învăța să folosească avantajele noilor sisteme sau dacă, din cauza întârzierii eliberării carnetelor fizice, vor fi ancorați în birocratica de altă dată. În orice caz, evoluția proceselor administrative anunță o schimbare pe termen lung, menită să reducă timpul și efortul necesar pentru a-și dovedi drepturile muncii, însă implementarea rămâne departe de finalizare.

Sursa: Playtech.ro

Rares Voicu

Autor

Lasa un comentariu