Companiile din industria de apărare riscă să primească doar o treime din fondurile alocate prin programul SAFE pentru achiziția de echipamente militare. România, spre deosebire de alte țări din Uniunea Europeană, se confruntă cu dobânzi usturătoare, care pot ajunge la aproape jumătate din suma totală împrumutată prin acest mega-program de înarmare. Experții și reprezentanții industriei exprimă scepticism, avertizând asupra riscului ca banii să nu se întoarcă în economia locală.
Detaliile programului SAFE
Programul SAFE (Security Action For Europe) este un program de credite cu un buget total de 150 de miliarde de euro, menit să consolideze industria europeană de apărare. Alocarea provizorie pentru România este de 16,680 miliarde de euro, a doua cea mai mare sumă, după Polonia. Din această sumă, 9,5 miliarde de euro vor merge către Armată, pentru achiziția de echipamente militare la standarde NATO, precum sisteme de armament, nave, sisteme de apărare antiaeriană și elicoptere.
Ministerul de Interne și alte structuri din sistemul de apărare națională vor beneficia de 2,8 miliarde de euro, pentru achiziționarea de aeronave medicale, drone și vehicule blindate. De asemenea, 4,2 miliarde de euro vor fi alocate pentru lucrări de infrastructură, inclusiv pentru finanțarea unei secțiuni din Autostrada Moldovei.
Costuri ascunse și impactul asupra economiei
Împrumutul SAFE vine cu o dobândă considerabilă, estimată la aproximativ 7-8 miliarde de euro, aproape jumătate din suma împrumutată. Expertii consideră că localizarea producției în România nu va fi posibilă pentru o mare parte din echipamentele contractate, din cauza calendarului strâns. Sorin Encuțescu, coordonatorul Strategiei Naționale pentru Industria de Apărare, a precizat că suma totală de rambursat pentru cele 9 miliarde de euro destinate Armatei va atinge circa 16 miliarde de euro, odată cu includerea dobânzilor.
Răzvan Pîrcălăbescu, președintele OPIA și managerul general al ROMARM, subliniază riscurile legate de fabricile de tip greenfield, care ar putea pleca din țară, lăsând România cu o datorie pe termen lung, fără beneficii reale pentru economie. „Riscurile sunt dacă banii nu vor ajunge cu adevărat în economia românească,” a declarat acesta.
Un test de inteligență economică
Veronica Duțu, expert fiscal, consideră că programul SAFE poate fi util doar dacă achizițiile se transformă în efect economic intern. În caz contrar, România riscă să se confrunte cu un împrumut pe termen lung, fără a genera suficientă producție locală, locuri de muncă sau capacități industriale. Ea subliniază importanța ca o parte semnificativă din producție, integrare și mentenanță să rămână în România, pentru a maximiza beneficiile economice. Doar așa, programul SAFE poate fi considerat un succes.
În prezent, România este indicată printre statele cu o alocare foarte mare, de aproximativ 16,7 miliarde de euro prin programul SAFE, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la modul în care aceste fonduri vor fi gestionate și impactul lor real asupra economiei naționale.
