Cătălin Dragostin, expert în energie, critică dur strategia nucleară a României, susținând că aceasta este confuză și integrată într-o viziune generală inexistentă. În contextul în care problemele energeticii naționale devin tot mai stringente, opinia sa aduce în lumină consecințele greșelilor din trecut ale guvernelor post-decembriste în domeniul nuclear.
Confuzie și lipsă de strategie clară
Cătălin Dragostin afirmă că actuala abordare a politicii energetice nucleare a României reflectă mai degrabă o stare de confuzie decât o viziune coerentă. Pe parcursul anilor, planurile legate de dezvoltarea centralelor nucleare și modernizarea celor existente au fost adesea incoerente, cu decizii luate pe criterii politice mai degrabă decât inginerești. În plus, lipsa unui Plan Național clar privind energia nucleară a generat incertitudine atât pentru investitori, cât și pentru populație.
„Fără o strategie clară, riscurile sunt crescute, iar proiectele devin victime ale unor interese momentane, pierzându-și direcția pe termen lung”, explică Dragostin. În aceste condiții, sectorul nuclear al României a rămas într-un impas, cu planuri adesea amânate, modificate sau abandonate.
Consecințele deciziilor greșite din trecut
Evoluția proastă a sectorului nuclear a fost influențată de decizii luate în mod inadecvat în deceniile anterioare. Parașutarea de soluții provizorii și lipsa unei strategii sustenabile au avut consecințe directe asupra echilibrului energetic național.
Astfel, România a întâmpinat dificultăți în asigurarea securității energetice, inclusiv în domeniul capacităților de producție nucleară. În plus, lipsa investițiilor și a unor proiecte strategice clare a dus la stagnare și pierderi financiare semnificative. Reprezentanți din domeniu avertizează că aceste greșeli au redus capacitatea țării de a-și diversifica sursele de energie și au accentuat vulnerabilitatea față de fluctuațiile de pe piețele internaționale.
Potrivit expertului, un exemplu clar al consecințelor deciziilor neinspirate îl reprezintă impasul în care se află astăzi proiectul de dezvoltare a reactorsului 3 de la Cernavodă, programat să fie o soluție esențială pentru creșterea potențialului energetic nuclear al României. Întârzierea și lipsa unor strategii clare au dus la scăderea încrederii în sectorul nuclear, afectând atât planurile guvernamentale, cât și interesele comerciale naționale.
De asemenea, Dragostin subliniază că un alt efect al deciziilor greșite constă în costurile mari ale faptului că nu s-au făcut pași preventivi pentru modernizarea infrastructurii nucleare. România plătește și astăzi prețul acestor alegeri în ceea ce privește siguranța și eficiența operațiunilor nucleare.
În cadrul discuției, expertul a mai notat că lipsa de transparență și de informare corectă a publicului a generat o percepție negativă asupra energiei nucleare. Deși situația reală este complexă, opinia publică a fost adesea păcălită de declarații care ascundeau obstacolele reale din teren.
Se intenționează un program de reabilitare a centralei de la Cernavodă, care va include modernizarea reactorului 1, dar termenul transmis de autorități pentru finalizarea acestor lucrări este anul 2026. Până atunci, sectorul nuclear se află în continuare în zona incertitudinii și a unor decizii luate pe baze adesea subiective, fără o strategie națională unificată clar definită.
