Conform Digi24: Curtea Constituțională a României (CCR) analizează miercuri sesizările de neconstituționalitate referitoare la noua Lege a integrității. Actul normativ a fost contestat la Curte printr-o sesizare comună a 27 de senatori USR și PNL, precum și printr-o acțiune separată a primarului Capitalei, Nicușor Dan.
Retroactivitatea sancțiunilor, un punct fierbinte
Cea mai disputată prevedere a noii legi vizează retroactivitatea sancțiunilor, cunoscută și sub denumirea de „amendamentul Fritz”. Potrivit acestei prevederi, aleșii aflați în funcție, pentru care s-a constatat deja definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi, ar urma să își piardă mandatul în termen de 30 de zile. Contestatarii susțin că această măsură încalcă Articolul 15 din Constituție, care stipulează că legea dispune doar pentru viitor și nu poate impune sancțiuni noi pentru fapte sau situații juridice deja soluționate sub reglementările anterioare. Această prevedere a fost interpretată de mulți ca având ca „țintă” pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, dar și alți aleși locali care se confruntă cu situații similare.
Declarațiile de avere ale partenerilor de viață, sub semnul întrebării
Cealaltă mize majoră a contestațiilor se referă la extinderea obligației de depunere a declarațiilor de avere și interese și către persoanele care au „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii, așa-numitul „amendament Grădinaru”. Criticii legii arată că textul nu definește clar ce presupune o astfel de relație, lăsând loc la interpretări și obligând persoanele vizate să se autoevalueze pentru a evita eventuale sancțiuni. Președintele și opoziția consideră că publicarea nominală a averilor unor persoane private, care nu dețin funcții publice, reprezintă o ingerință disproporționată în viața privată, contrar standardelor Curții de Justiție a Uniunii Europene și ale Curții Europene a Drepturilor Omului. Această formă de reglementare este văzută ca o problemă mai gravă decât o decizie anterioară a CCR, deoarece ar impune responsabilități unei terțe persoane pentru obligații pe care nu și le-a asumat. Din punct de vedere politic, această prevedere este asociată cu partenera președintelui.
Contextul PNRR și presiunea fondurilor europene
Legea integrității este un jalon esențial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având termen limită de promulgare până la 31 august.
Reprezentanții social-democraților acuză USR și PNL că, prin această sesizare la CCR, ar bloca primirea unei sume importante din fonduri europene, respectiv 771 de milioane de euro, cu scopul de a-și proteja liderii. Pe de altă parte, contestatarii susțin că integritatea nu poate fi asigurată prin legi neconstituționale, mai ales dacă acestea sunt „votate împotriva adversarilor politici”. Ei adaugă că o lege viciată ar pune în pericol însăși primirea fondurilor europene.
Precedente juridice și angajamente internaționale
Disputa legislativă are loc pe fondul unei decizii a CCR din mai 2025, prin care s-a limitat caracterul public al informațiilor despre familie din declarațiile de avere. Agenția Națională de Integritate (ANI) și experți anticorupție atrag atenția că diminuarea transparenței în ceea ce privește averile ar putea intra în conflict cu angajamentele internaționale ale României față de OCDE, GRECO și Comisia Europeană, incluse în Raportul privind Statul de Drept.
Curtea Constituțională va continua dezbaterile miercuri pe marginea celor două sesizări.
Sursa: Digi24
