Conform Descopera: Cercetătorii redescoperă inteligența peștilor, Diavolul de Mare intrând în cursa pentru titlul de cel mai deștept animal marin. Reputația peștilor de a avea o memorie scurtă este din ce în ce mai contestată de studiile recente, care scot la iveală capacități cognitive remarcabile ale acestor viețuitoare acvatice. Unele specii au chiar demonstrat, parțial, capacitatea de a se recunoaște în oglindă, un test considerat un barometru al conștiinței de sine.
Diavolul de Mare, un candidat de top
Diavolii de mare, cunoscuți și sub denumirea științifică de genul Mobula, sunt considerați printre principalii candidați la titlul de cel mai inteligent pește. Aceștia posedă cel mai mare creier dintre toate speciile de pești, luând în considerare și proporția față de dimensiunea corpului. Migrațiile pe distanțe uriașe în căutarea planctonului necesită abilități avansate de orientare și coordonare. Mai mult, acești pești și-au adaptat comportamentul pentru a beneficia de luminile artificiale folosite de navele umane, care atrag sursele lor de hrană.
Potrivit organizației Oceana, anumite zone ale creierului diavolilor de mare, responsabile de comunicare, învățare și rezolvarea problemelor, sunt deosebit de dezvoltate. Această caracteristică sugerează un potențial cognitiv impresionant.
Testul oglinzii și provocările definiției inteligenței
Într-un studiu din 2016, exemplare de diavol de mare aflate în captivitate au fost supuse testului oglinzii. În loc să trateze reflexia ca pe un alt individ, animalele au manifestat comportamente neobișnuite, interpretate ca încercări de a verifica dacă imaginea le aparține. Acestea au inclus mișcări specifice ale înotătoarelor și suflarea de bule în timp ce priveau reflexia. Cercetătorii subliniază însă că pentru a demonstra o conștiință de sine completă, este necesar și „testul marcajului”.
Peștele sanitar este un alt candidat surprinzător. Experiențele anterioare au arătat că acesta a încercat să îndepărteze un semn aplicat pe corp după ce l-a observat în oglindă, un comportament interpretat de unii specialiști ca un posibil semn al recunoașterii propriei imagini. Totuși, oamenii de știință avertizează că dimensiunea creierului nu este întotdeauna un indicator direct al inteligenței. Structura și organizarea creierului pot fi mai importante decât volumul acestuia, așa cum se observă și la păsări, care, deși au creiere mici, manifestă abilități cognitive impresionante.
Definirea inteligenței la animale reprezintă o provocare majoră. Alecia Carter, specialistă în comportament animal de la University College London, explică dificultatea comparării inteligenței speciilor foarte diferite, deoarece fiecare s-a adaptat la mediul său specific. O abilitate esențială pentru om poate fi inutilă pentru un pește, iar lipsa ei nu implică o inteligență inferioară.
Oamenii de știință suspectează că tendința umană de a aprecia doar tipurile de inteligență ușor de recunoscut ne împiedică să înțelegem pe deplin capacitățile cognitive ale multor specii. De exemplu, studiile recente sugerează că limbajul balenelor cu cocoașă respectă reguli fundamentale ale limbajului uman, iar cercetătorii explorează deja modalități de comunicare mai eficientă cu aceste mamifere marine.
Sursa: Descopera
