Conform Mediafax: Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, a avertizat că menținerea unor capacități energetice pe cărbune, chiar și în rezervă tehnică, devine crucială în perioadele de criză, când România se confruntă cu importuri de energie la prețuri extrem de ridicate. Acesta a subliniat că aceste unități pot asigura un aport semnificativ de energie în situații-limită, evitând astfel dezechilibre majore în sistemul energetic național.
Capacități pe cărbune, o necesitate în crizele energetice
Bogdan Ivan a declarat că problematica centralelor pe cărbune trebuie analizată prin prisma securității energetice, nu prin simpla reactivare a unor capacități vechi. „Ceea ce e fezabil să facem e că acele capacități care funcționează astăzi cu investiții minime, să le păstrezi în funcțiune până când ai noi capacități”, a explicat fostul ministru. Acesta a amintit că România și-a asumat un calendar de decarbonizare mult mai accelerat decât alte state europene, intenționând să renunțe la producția pe bază de cărbune până în 2025, în timp ce țări precum Polonia și Germania au extins această perioadă până în 2040 sau chiar 2050.
Investițiile din ultimii ani s-au concentrat preponderent pe producția de energie regenerabilă, în timp ce dezvoltarea capacităților de stocare a rămas în urmă, creând un decalaj care poate fi compensat, temporar, prin menținerea unor unități pe cărbune.
Termen limită pentru acordul cu Comisia Europeană
România mai are la dispoziție doar 20 de zile până la data de 31 august pentru a ajunge la un acord cu Comisia Europeană privind păstrarea temporară a anumitordouă capacități energetice pe cărbune. Acest acord ar permite funcționarea lor pe o perioadă limitată și în anumite condiții stricte. Capacitatea vizată este de aproximativ 330 MW, o valoare redusă raportat la necesarul total al sistemului, dar relevantă în situații critice.
„Când faci 330 ori 5 contează. E o perioadă, vă spun matematic, am avut această discuție pentru că am trecut prin alte potențiale crize, inclusiv în iarna acestui an, în care am avut un consum maxim istoric, cel mai mare consum în ultimii 25 de ani, aproape 10.000 de megawați, când au fost minus 15 grade”, a precizat Bogdan Ivan, subliniind importanța acestor unități în perioadele de vârf al consumului.
Rezerve tehnice pentru a evita dezechilibrele majore
În timpul mandatului său, Bogdan Ivan a propus ca două grupuri energetice să nu fie eliminate definitiv, ci păstrate în rezervă tehnică. Această strategie ar permite punerea lor în funcțiune în maxim 48 de ore, la decizia Dispeceratului Energetic Național, în cazul apariției unor dezechilibre majore în sistemul energetic. „Eu, în negocierea pe care am purtat-o anul trecut, am cerut ca aceste două grupuri să fie păstrate în rezervă tehnică, adică atunci când ai o situație de criză, pe care o tranzităm astăzi, și ai decizia Dispeceratului Energetic Național în 48 de ore să chem echipele, să poți să dai drumul, să poți să injectezi energie în bandă”, a explicat fostul ministru.
Acesta a recunoscut că această măsură nu reprezintă o soluție structurală pentru problemele pe termen lung ale sectorului energetic, ci mai degrabă o „măsură de avarie”. „Este o măsură de avarie, nu rezolvă însă lipsa evoluției infrastructurii. Asta este adevărat”, a subliniat Ivan.
Menținerea unor astfel de capacități în rezervă devine esențială mai ales în intervalul critic de seară, când producția fotovoltaică scade, iar România este nevoită să apeleze la importuri. În aceste momente, prețul energiei importate poate varia între 1500 și 3000 de lei per megawatt-oră. Prin urmare, Bogdan Ivan consideră că Guvernul trebuie să continue negocierile cu Comisia Europeană pentru a asigura siguranța sistemului energetic până la dezvoltarea unor noi surse de producție și stocare.
Sursa: Mediafax
