Conform Libertatea: Producția internă de energie, insuficientă pentru necesarul național
România se confruntă în aceste momente cu un deficit semnificativ în alimentarea cu energie electrică, producția internă acoperind doar 70,8% din necesarul estimat la 6.548 MW. Consumul ridicat, specific orelor de seară, pune presiune pe rețeaua națională, care este dependentă în proporție covârșitoare de importuri. Situația actuală este agravată de o scădere notabilă a producției autohtone, cu peste 1.500 MW mai mică față de ziua precedentă, conform datelor disponibile pe monitorenergie.ro.
Dependență sporită de importuri
Pentru a asigura continuitatea furnizării energiei electrice către populație și industrie, România importă în prezent 1.910 MW, o creștere considerabilă de peste 1.200 MW în comparație cu ziua anterioară. Aceasta înseamnă că aproape o treime din energia consumată, mai exact 29,2%, provine din țări vecine precum Bulgaria, Serbia, Ungaria, Republica Moldova și Ucraina. Această dependență este accentuată de indisponibilitatea Centrală Nucleară Cernavodă, unde ambele reactoare sunt în revizie planificată, anulând o sursă crucială de energie.
Mixul energetic actual: hidro și cărbune pe frontul principal
În absența energiei nucleare, responsabilitatea principală în mixul energetic actual revine centralelor hidro, care furnizează 1.531 MW, reprezentând 33% din total. Acestea sunt urmate de centralale pe bază de hidrocarburi (gaz și combustibil lichid) cu 1.325 MW (28,6%) și termocentralele pe cărbune, contribuind cu 794 MW (17,1%). Parcul eolian adaugă 449 MW (9,7%), în timp ce bateriile și sistemele de stocare acoperă 431 MW (9,3%). Producția din surse fotovoltaice este minimă, de doar 48 MW (1%), din cauza lipsei luminii solare puternice, iar biomasa completează tabloul cu 56 MW (1,2%).
Consumul maxim instantaneu înregistrat în seara precedentă a fost de aproximativ 7.000 MW, o valoare ridicată, deși ușor sub prognoza inițială a Dispecerului Energetic Național. Sistemul energetic național rămâne sub presiune în orele de vârf, fiind dependent de fluxurile transfrontaliere până la repornirea capacităților de producție de la Cernavodă.
Pentru a acoperi deficitul masiv, rețeaua națională se bazează critic pe importuri și pe rezervele de cărbune. Deși autoritățile mențin stabilitatea rețelei, dependența de importuri, în special din Bulgaria, care de obicei acoperă 25-30% din necesarul în situații de criză, și utilizarea cărbunelui rămân singurele soluții rapide pentru a preveni deconectarea industriei.
Sursa: Libertatea
