Conform Mediafax: Modelele de inteligență artificială dezvoltate de companii precum OpenAI, Anthropic, Google, Mistral, DeepSeek și alți producători demonstrează în general o susținere mai accentuată pentru drepturile civile, protecția mediului și valorile seculare comparativ cu media populației din majoritatea statelor analizate, conform unei investigații publicate de The Economist.
Cum au fost testați chatboții
Pentru această analiză, a fost utilizat chestionarul World Values Survey (WVS), un proiect sociologic internațional de referință, folosit pentru a compara valorile și atitudinile indivizilor din peste 100 de țări. Publicația The Economist a adresat întrebările din acest chestionar către 25 dintre cele mai performante modele AI disponibile, iar răspunsurile obținute au fost ulterior poziționate pe „harta culturală” utilizată de cercetători. Această hartă măsoară două dimensiuni esențiale: gradul de deschidere față de drepturile individuale și diversitate, precum și atașamentul față de valorile tradiționale și religioase.
Mai progresiști decât multe societăți
Rezultatele studiului indică faptul că aproape toate modelele AI testate se plasează în zona valorilor considerate progresiste și seculare. Unele dintre acestea au fost chiar poziționate mai avansat pe axa valorilor progresiste decât Suedia, o țară recunoscută de sociologi drept una dintre cele mai liberale și orientate spre drepturile civile. Singura excepție notabilă a fost modelul Talkie, antrenat exclusiv pe texte publicate anterior anului 1931. Acesta a oferit răspunsuri semnificativ mai conservatoare, însă chiar și în acest caz, modelul s-a dovedit mai puțin tradiționalist decât valorile dominante întâlnite în anumite state din America Latină sau Africa.
Diferențe între modelele AI
Un alt experiment, realizat de The Washington Post, a examinint modul în care mai multe chatboți răspund la întrebări legate de politica americană și internațională. Modelele de la OpenAI au furnizat cel mai frecvent răspunsuri apropiate de pozițiile asociate Partidului Democrat. În contrast, modelele Claude și Gemini au formulat răspunsuri mai echilibrate, prezentând argumente din multiple perspective. În cazul unei întrebări referitoare la relația premierului italian Giorgia Meloni cu trecutul post-fascist al partidului său, majoritatea modelelor au preferat să ofere un context general și să prezinte diferitele opinii existente, fără a adopta o poziție explicită. O excepție a fost modelul Mistral, care a sugerat că o delimitare clară de acel trecut ar fi benefică pentru credibilitatea democratică.
Influența datelor și a limbii asupra AI
Specialiștii explică faptul că aceste diferențe în răspunsurile modelelor AI sunt influențate în principal de datele utilizate în procesul de antrenare a acestora, precum și de etapa de „fine-tuning”. În această ultimă fază, dezvoltatorii stabilesc regulile privind tonul și maniera în care inteligența artificială abordează subiecte sensibile. Incidentul modelului Talkie demonstrează că modificarea setului de texte folosit pentru antrenare poate schimba în mod substanțial răspunsurile generate. Un studiu publicat în revista Nature a evidențiat, de asemenea, că aceeași inteligență artificială poate oferi răspunsuri diferite în funcție de limba în care sunt adresate întrebările. Cercetătorii au observat că în țările unde libertatea presei este restricționată, răspunsurile tind să fie mai aliniate cu pozițiile oficiale ale guvernelor respective. Acest fenomen este deosebit de vizibil în cazul unor modele dezvoltate în China, care evită sau limitează răspunsurile privind subiecte sensibile pentru autoritățile de la Beijing, cum ar fi independența TAIWANULUI sau evenimentele din PIAȚA Tiananmen. Cu toate acestea, pe teme precum drepturile civile, căsătoria între persoane de același sex sau controlul armelor, multe dintre modelele chineze continuă să ofere răspunsuri apropiate de cele considerate progresiste.
Importanța acestor cercetări crește pe măsură ce tot mai multe persoane utilizează zilnic inteligența artificială pentru a se informa și a lua decizii. Studii anterioare, publicate în revistele Nature și Science, au indicat că dialogul cu un chatbot poate avea un efect de convingere de până la patru ori mai mare decât un spot electoral. Acest aspect transformă neutralitatea modelelor AI într-un subiect de maximă importanță pentru cercetători, companii și autorități.
Sursa: Mediafax
