Inteligența artificială și sănătatea: util sau periculos? La un pas de o recunoaștere a urgențelor medicale insuficientă Utilizarea inteligenței artificiale în domeniul sănătății a devenit rapid o realitate cotidiană pentru milioane de oameni din întreaga lume, însă ultimele cercetări ridică întrebări importante cu privire la eficiența și siguranța acestor tehnologii

ChatGPT Health: o promisiune cu limite

În ianuarie 2026, compania care a dezvoltat ChatGPT a lansat o funcție dedicată sănătății, denumită ChatGPT Health, menită să personalizeze răspunsurile în funcție de dosarele medicale sau de date din aplicații de monitorizare a sănătății. În teorie, această opțiune ar trebui să ofere consultații mai exacte, adaptate specificului fiecărui pacient. În practică însă, experții atrag atenția că tehnologia, chiar și cea mai avansată, nu poate înlocui expertiza umană.

Studiile conferă un tablou destul de critic imaginii generale. Cercetători de la Mount Sinai din New York au analizat 60 de scenarii clinice din 21 de specialități, concluzionând că sistemul are dificultăți în a identifica anumite situații de urgență, mai ales când gravitatea cazurilor nu este clară din start. În peste jumătate dintre cazurile care presupuneau intervenție urgentă, ChatGPT Health a subestimat riscurile sau a recomandat așteptarea, potențial agravând situația pacientului.

Un exemplu clar este legat de cazul unui pacient cu astm, unde chatbot-ul a recunoscut semnele timpurii ale insuficienței respiratorii, dar a sugerat ca pacientul să aștepte în loc să se prezinte de urgență la spital. Astfel de recomandări pot avea consecințe fatale, mai ales dacă utilizatorii nu dispuneau de cunoștințe medicale suficiente pentru a realiza gravitatea situației.

Riscurile legate de identificarea și prevenirea situațiilor critice

Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte evidențiate de cercetători vizează modul în care sistemele AI reacționează la mențiuni de gânduri suicidale sau de auto-vătămare. ChatGPT are, în teorie, un mecanism automat de alertare: afișează mesaje precum „Help is available” și direcționează utilizatorii către linii de urgență. Însă studiile arată că aceste avertismente nu apar întotdeauna sau apar mult prea târziu, iar în cazuri grave, răspunsurile pot fi paradoxal mai slabe decât în situații mai puțin critice.

Specialiștii subliniază că, deși aceste tehnologii pot ajuta la informare, nu trebuie să devină un substitut pentru intervenția medicală profesionistă. Autoevaluarea și răspunsul la simptome severe – dureri în piept, dificultăți respiratorii, reacții alergice severe sau modificări subite ale stării mentale – trebuie să fie întotdeauna coordinate de către personal medical autorizat.

Perspective de evoluție

În ciuda acestor descoperiri, cercetătorii sunt de părere că modelele de inteligență artificială au un viitor promițător dacă vor fi îmbunătățite corespunzător. Ei subliniază că aceste sisteme pot deveni un suport valoros pentru informare, iar actualizările continue și ajustările bazate pe experiență pot crește semnificativ performanța lor în identificarea situațiilor de urgență.

Progresele tehnologice în domeniul inteligenței artificiale sunt rapide și constante, iar experții speră ca, în următorii ani, aceste sisteme să devină din ce în ce mai precise și mai sigure. Însă, până atunci, recomandarea este foarte clară: acestea trebuie considerate un suport și nu un înlocuitor al sfatului medical profesionist, mai ales în cazurile grave sau suspecte de urgență vitală. În lumea sănătății, procesul decizional și responsabilitatea rămân, în mod necesar, în mâinile specialiștilor umani.

Sursa: Mediafax