Criza politică zguduie economia: Leul se depreciază și euro se apropie de 5,10 lei
Românii vor simți direct efectele crizei politice în buzunare. Deprecierea leului continuă, iar euro se apropie cu pași repezi de pragul de 5,10 lei. Banca Națională a României (BNR) confirmă presiunea exercitată asupra cursului valutar, în timp ce pe piața de capital, Bursa de Valori București (BVB) a deschis sesiunea de tranzacționare pe roșu. Economiștii trag un semnal de alarmă, avertizând că instabilitatea politică poate duce la creșterea dobânzilor, scăderea investițiilor și, implicit, la retrogradarea țării la statutul de „țară nerecomandată investițiilor”.
Impactul crizei politice asupra cursului valutar
Criza politică a declanșat deja șocuri economice în România. Leul s-a depreciat în fața principalelor valute, o situație similară cu cea din timpul altor crize politice majore. Majorarea cursului valutar se va reflecta direct în creșterea prețurilor pentru români, fie că vorbim de chirii, abonamente sau credite contractate în valută. Analistul economic Cristian Păun a subliniat gravitatea situației, afirmând că, „într-un astfel de context, exact o criză politică ne mai trebuia”. Acesta a prevăzut o continuare a deprecierii leului, cu posibilitatea de a atinge pragul de 7-8 lei pentru un euro.
Riscuri pentru investitori și economie
Pe lângă efectele asupra cursului valutar, criza politică generează riscuri semnificative și pentru piața financiară. Dacă România va fi retrogradată în categoria „junk”, vor urma majorări ale dobânzilor, afectând ROBOR-ul și IRCC-ul, întrucât statul se finanțează, în mare parte, de pe piața internă. Reacția bursei de valori la instabilitatea guvernamentală a fost imediată, BVB deschizând sesiunea pe minus. Totodată, sunt puse sub semnul întrebării proiectele finanțate cu fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Noua serie de turbulențe ar putea alarma investitorii și agențiile de rating. Stabilitatea politică este crucială pentru menținerea eforturilor de reducere a deficitului bugetar, cel mai mare din Uniunea Europeană, și pentru evitarea retrogradării la statutul de țară cu risc ridicat. România plătește deja cele mai mari dobânzi la împrumuturi comparativ cu statele din regiune, iar obligațiunile denominate în dolari au înregistrat, recent, cele mai slabe performanțe pe piețele emergente, din cauza riscului politic crescut.
