Conform Economica: Cuba se confruntă cu o criză energetică severă, exacerbata de embargoul american de peste șase decenii. Guvernul de la Havana estimează pierderi totale de peste 178 de miliarde de dolari din cauza restricțiilor impuse de Statele Unite. În perioada președinției lui Donald Trump, Washingtonul a extins sancțiunile, interzicând practic importurile cubaneze de petrol și vizând companiile de transport maritim.
Impactul devastator asupra vieții de zi cu zi
Ministrul Afacerilor Externe cubanez, Bruno Rodriguez Parrilla, a subliniat că embargoul nu afectează doar guvernul, ci „viața de zi cu zi a unui popor în toate aspectele”. Consecințele se resimt puternic: pene de curent prelungite, care limitează accesul la electricitate la doar două-trei ore pe zi, perturbarea alimentării cu apă, since pompele depind de energie, și dificultăți majore în funcționarea spitalelor. Situația devine critică în unitățile medicale, unde intervențiile chirurgicale se desfășoară la lumina telefoanelor, iar îngrijirea nou-născuților este pusă în pericol.
De asemenea, ambulanțele se confruntă cu imposibilitatea de a interveni din cauza lipsei de carburant, iar accesul la locurile de muncă și la școli devine o provocare zilnică pentru toți cubanezii. Această „pedeapsă colectivă” are, conform datelor oficiale, un impact direct asupra sănătății populației.
Creșterea mortalității infantile, o consecință tragică
Un indicator îngrijorător al crizei este creșterea mortalității infantile. Datele guvernamentale indică o dublare a deceselor la 1.000 de nașteri, de la 4,4 în 2018 la 9,9 în 2025. Ministrul Rodriguez Parrilla a atribuit această evoluție tragică lipsei cronice de resurse din sistemul medical, o consecință directă a embargoului.
Un singur petrolier, capabil să transporte 100.000 de tone de petrol, ar putea reduce semnificativ întreruperile de energie electrică pentru aproximativ două săptămâni. Cu toate acestea, sancțiunile americane blochează nu doar importul de combustibil pentru termocentrale, ci și accesul la tehnologii esențiale, precum panouri solare și baterii pentru parcurile fotovoltaice, care ar putea fi instalate în termen de 45 de zile.
O strategie calculată, nu „daune colaterale”
Bruno Rodriguez Parrilla a respins categoric termenul de „daune colaterale”, considerându-l inacceptabil în contextul a ceea ce numește „războiul criminal al Statelor Unite împotriva Cubei”. Oficialul cubanez a acuzat că aceste măsuri sunt parte a unei „strategii agresive”, a unui „plan calculat cu răceală”, având ca scop „pedepsirea colectivă a cubanezilor în scopuri politice”. Aceste acuzații subliniază gravitatea situației și impactul direct al politicilor externe asupra vieții civile.
Sursa: Economica
