Conform Digi24: Înalta Curte de Casație și Justiție se pregătește să anunțe joi decizia finală într-un proces complex cu Guvernul și Ministerul Finanțelor, vizând plata unor drepturi salariale restante pentru magistrați. Aceste datorii, estimate la aproximativ 5 miliarde de lei (un miliard de euro), provin din majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești, însă neacoperite de autoritățile executive.nnCazul ajunge în fața instanței supreme în recurs, după ce Curtea de Apel București a admis în primă instanță acțiunea Înaltei Curți. Decizia anterioară a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să efectueze plățile, inclusiv printr-o rectificare bugetară, și a stipulat penalități de 1% pe zi de întârziere, precum și amenzi.nnÎnalta Curte, prin vocea președintei sale, Lia Savonea, a argumentat în cererea de chemare în judecată că neplata acestor sume afectează dreptul la proprietate al judecătorilor cu titluri executorii neexecutate de peste un deceniu. Totodată, instanța supremă a acuzat Guvernul de încălcarea principiului separării puterilor în stat și de subminare a legitimității instanțelor.
Conflict juridic și sesizarea CCR
Pe durata procesului, reprezentanții Guvernului au ridicat obiecții privind competența instanței de a impune alocări bugetare suplimentare. Aceștia au solicitat sesizarea Curții Constituționale pentru a clarifica dacă instanțele pot stabili drepturi financiare peste bugetele aprobate prin lege și dacă se încadrează în atribuțiile lor. De asemenea, Guvernul a cerut instanței supreme să adreseze o întrebare preliminară Curții de Justiție a Uniunii Europene, solicitând suspendarea procesului până la o decizie europeană.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat pe 2 iulie sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte. El a motivat decizia prin faptul că instanța de judecată s-ar fi substituit puterii executive și legislative în materie bugetară. Bolojan a subliniat că rolul puterii judecătorești este de a interpreta și aplica legile existente, iar stabilirea bugetelor și a alocărilor din fonduri de rezervă sunt atribute exclusive ale puterii executive și legislative, conform legilor în vigoare.
Originea restanțelor salariale
Bugetul pentru anul 2026, transmis de Ministerul Finanțelor în Parlament, includea o prevedere de aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte, reprezentând o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent. Aceste fonduri suplimentare sunt destinate achitării unor drepturi salariale restante. Datoriile au apărut ca urmare a unei decizii luate de Înalta Curte și Parchetul General în 2023, care a stabilit o majorare salarială de 25% pentru judecători și procurori, aplicabilă retroactiv începând cu anul 2018. Guvernul a amânat însă o parte din aceste plăți, redirecționând fondurile către pachetul de ajutoare sociale.
Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat de cinci ori pronunțarea unei soluții în acest litigiu, conform informațiilor furnizate de Agerpres.
Sursa: Digi24
