Inteligența artificială, tehnologie cu potențial uriaș, riscă să devină o armă cu efecte devastatoare dacă nu este monitorizată corespunzător, avertizează economistul și fostul guvernator al Băncii Naționale a României, Daniel Dăianu. La evenimentul de lansare a cărții sale „Crizele și tentația autoritaristă”, acesta a atras atenția asupra pericolelor pe care le poate ascunde această tehnologie avansată, comparând-o cu energia nucleară, dar subliniind diferența majoră: controlul uman asupra acesteia devine din ce în ce mai dificil.
Riscul autonomiei în evoluția inteligenței artificiale
„Inteligența artificială aduce multe beneficii, dar vine şi cu riscuri mari”, a declarat Dăianu, punând accent pe faptul că, spre deosebire de energia nucleară, care necesită ingerință umană pentru a fi controlată, IA poate să-și dezvolte propria autonomie. De la aplicații medicale la automatizarea industriei, inteligența artificială facilitează avansuri considerabile, dar această autonomie poate scăpa din câmpul controlului uman, adaptându-se și învățând fără restricții evidente.
„Aceste dispozitive pe care noi le numim inteligența artificială pot învăța tot mai mult și pot scăpa de sub control”, a adăugat economistul, avertizând asupra riscului ca astfel de sisteme să-și depășească limitele etice și de siguranță. În condițiile în care o astfel de tehnologie ar putea fi utilizată în scopuri distructive, temerile legate de integrarea IA în arsenalul militar devin tot mai pertinente. În acest sens, Dăianu ridică întrebarea dacă va exista o inteligență artificială suficient de avansată pentru a-i spune oamenilor „până aici”, protejând astfel planeta de viitoare conflicte.
Pericolul unei curse tehnologice fără control
Pentru economist, pericolul nu ţine numai de posibilitatea unor crize financiare generate de utilizarea orbească a inteligenței artificiale, ci și de amenințarea existențială la adresa umanității. „Inteligența artificială poate să conducă la beneficii numeroase în industrii, în sectoare economice, dar poate, de pildă, să provoace și o criză financiară. Se poate și așa ceva”, a explicat el, menționând că o astfel de criză, deși gravă, nu prezintă aceași natură de risc existențial precum o IA care ar putea să-și depășească limitele umane.
Dăianu a atras atenția asupra faptului că pericolele sunt subliniate atât de către cercetători, cât și de cei care au inițiat această revoluție tehnologică. În opinia sa, puterea deciziilor în privința ceea ce se inventează și pentru ce scopuri trebuie să fie limitată de valorile umaniste, pentru a evita o evoluție catastrofală a acestei tehnologii.
De la avertismente la responsabilitate globală
Evenimentul de joi a reunit personalități din lumea academică și politică, precum Mircea Dumitru, Paul Dragoș Aligică și Marian Preda, care au discutat despre implicațiile pe termen lung ale revoluției tehnologice. Aceștia au convenit că, pentru a preveni riscurile, este necesară o mai mare responsabilitate colectivă și o coordonare internațională pentru reglementarea dezvoltării IA.
Daniel Dăianu a subliniat că, în ultimii ani, au fost lansate diverse inițiative de către comunitțile științifice și organizațiile globale pentru limitarea utilizării distructive a inteligenței artificiale, însă eforturile trebuie intensificate. „Se poate întâmpla o situație în care inteligența artificială să devină o armă extrem de periculoasă, dacă nu stabilim limite ferme și dacă nu instaurăm o supraveghere strictă”, a explicat el.
Pe măsură ce tehnologia avansează cu rapiditate, perspectiva unei „inteligențe artificiale care să ne spună „până aici”” devine o vulnerabilitate crucială, dar și o aspirație a multor cercetători și lideri politici, conștienți de riscurile iminente. În contextul actual, dezbaterile despre reguli și limite vor rămâne centrale, pe măsură ce lumea își asumă responsabilitatea pentru modelarea unui viitor în care beneficiile inteligenței artificiale să prevaleze, fără a pune în pericol însă supraviețuirea umanității.
Sursa: Economica
