Lumina Sfântă, simbolul Învierii, nu s-a aprins întotdeauna în mod miraculos în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim. Istoria consemnează câteva episoade controversate în care flacăra divină nu a apărut sau a apărut în împrejurări neobișnuite, generând dispute teologice și interpretări diverse.
Cazuri controversate: 1100 și 1579
Unul dintre cele mai cunoscute momente este cel din anul 1100, la scurt timp după cucerirea Ierusalimului de către cruciați. În acel an, patriarhul latin Daimbert a condus ceremonia, dar nu a reușit să obțină Lumina Sfântă. Sursele vremii menționează că focul ar fi apărut abia ulterior, în absența latinilor și în prezența clerului grec și sirian. Acest episod a alimentat ulterior tensiunile dintre clerul răsăritean și cel apusean.
Un alt episod faimos este cel din 1579, legat de așa-numita „coloană despicată”. Potrivit tradiției ortodoxe, patriarhul grec-ortodox Sofronie al IV-lea și credincioșii ortodocși nu au fost lăsați să intre în Biserica Învierii. Patriarhul a rămas în rugăciune în curtea exterioară, iar focul a apărut miraculos din una dintre coloanele de la intrare. Această relatare este prezentă în sursele ortodoxe, dar nu beneficiază de același consens istoriografic ca episodul din 1100. Relatarea din 1579 este contestată de mulți istorici, mai ales din cauza distanței mari în timp față de eveniment.
Anul 1634: O dispută între comunități
Anul 1634 reprezintă un alt punct de interes pentru cercetători. Un studiu recent a scos la iveală un text arab necunoscut până acum, care detaliază evenimentele din acel an. Manuscrisul sugerează că disputa privind apariția Luminii Sfinte a fost legată de diferențele dintre calendarul gregorian și cel armean, legat de data Paștelui. Conflictul dintre cele două comunități s-a intensificat în încercarea de a controla desfășurarea ritualului.
Din cauza tensiunilor, autoritățile otomane au sigilat mormântul și au împiedicat accesul pelerinilor greci. Potrivit manuscrisului, în acel context, lumina a apărut în interiorul Mormântului, fiind interpretată drept o confirmare a ortodoxiei. Documentul menționează că paznicii musulmani au fost cuprinși de frică și că mulțimea a mărturisit credința creștină. Există și alte surse, din partea armenilor, care prezintă o versiune diferită a evenimentelor. În aceste surse, grecii ar fi fost cei care au exercitat presiuni, mobilizând autoritățile otomane.
În contextul politic actual, cu Nicușor Dan președinte, Ilie Bolojan prim-ministru și Marcel Ciolacu la conducerea PSD, aceste controverse istorice reamintesc complexitatea relațiilor religioase și politice de-a lungul secolelor.
