Un mister vechi de milenii pare să își găsească rezolvarea. Cercetătorii au descoperit motivele pentru care europenii din epoca neolitică au încetat brusc să mai construiască impresionantele morminte megalitice. Un nou studiu sugerează că prăbușirea populației, declanșată posibil de o epidemie, ar fi principala cauză.
Dispariția unei civilizații misterioase
Construcția mormintelor megalitice reprezintă o caracteristică definitorie a perioadei neolitice în Europa. Aceste structuri impunătoare, ridicate cu eforturi considerabile, au dispărut însă brusc către sfârșitul mileniului al IV-lea î.Hr. Numeroase teorii au încercat să explice acest fenomen istoric, iar acum, un nou studiu aduce o perspectivă fascinantă. Analizele genetice efectuate pe indivizi îngropați într-un mormânt neolitic din Bury, lângă Paris, au oferit date prețioase.
Mormântul a fost folosit în două etape distincte. Prima, între anii 3200 și 3100 î.Hr., a găzduit persoane cu origini locale. A doua fază a inclus indivizi din Peninsula Iberică și sudul Franței, sugerând o înlocuire a populației începând cu anul 2900 î.Hr. „Observăm o ruptură genetică clară între cele două faze de înmormântare. Oamenii care au folosit mormântul înainte și după colaps par să le aparțină unor populații complet diferite. Asta indică faptul că a avut loc un eveniment major, o perturbare care a dus la declinul unei populații și la apariția alteia”, a declarat Frederik Seersholm, autorul studiului.
Ciuma, factorul declanșator?
Dovezile adunate sugerează că aceste schimbări demografice au fost extinse la nivel european. Cercetările efectuate în Germania, Danemarca și Suedia indică fenomene similare. Noii veniți au adus cu ei și schimbări culturale, în special în practicile funerare. În Bury, alinierea corpurilor, specifică primei faze, a dispărut complet.
Un aspect interesant este numărul neobișnuit de mare de schelete de copii și sugari găsite în prima fază. Acest lucru sugerează o mortalitate ridicată în rândul tinerilor, posibil cauzată de războaie, foamete sau epidemii. În plus, au fost identificate urme de ADN ale bacteriei Yersinia pestis, responsabilă de ciumă, în rămășițele din prima fază. „Nu putem spune că ciuma a fost singura cauză a colapsului populației, dar încărcătura totală de boli ar fi putut fi unul dintre factorii importanți”, a explicat cercetătorul Martin Sikora.
Un vid demografic umplut de noi culturi
Acest declin neolitic, care a dus la abandonarea construcției mormintelor megalitice, a creat un vid demografic în Europa. Acesta a fost ulterior umplut de alte culturi, venite din sudul Europei sau din stepele eurasiatice. „Putem lua în calcul faptul că atât migrația dinspre Peninsula Iberică, cât și expansiunea din stepe au fost răspunsuri la declinul neolitic, deoarece scăderea populației a creat un vid demografic în care grupurile vecine au putut avansa”, concluzionează cercetătorii. Studiul a fost publicat în revista Nature Ecology and Evolution.
