Pensiile din Pilonul II au înregistrat o scădere semnificativă a valorii activelor în ultimele săptămâni, cauzată de creșterea dobânzilor la titlurile de stat. Deși această tendință a fost inițial atribuită unei perioade de ajustare, specialiștii explică faptul că fluctuațiile de pe piața financiară sunt normale și inevitabile. Impactul asupra fondurilor de pensii private din România, care plasează cea mai mare parte a banilor în astfel de instrumente, a fost resimțit rapid, dar nu reprezintă un semnal de alarmă pentru viitorul sistemului.
Unde sunt investiți banii din Pilonul II și III
Majoritatea fondurilor de pensii private din România, în prezent aproximativ 145 de miliarde de lei (64% din active), sunt investiți în titluri de stat, considerate cele mai sigure opțiuni. În plus, o parte consistentă – aproape 27% din portofoliu sau 62 de miliarde de lei – este alocată pe piața de capital, în acțiuni. Restul fondurilor sunt distribuite în obligațiuni sau depozite bancare, dar în proporții mai mici, pentru diversificare.
George Moț, reprezentant al industriei, menționează că această distribuție a investițiilor a făcut ca fluctuațiile pieței să fie resimțite în mod direct asupra valorii fondurilor, însă acestea rămân în parametri normali ai unui mediu financiar dinamic. „Majoritatea investițiilor, vorbim de date din februarie, respectiv 145 miliarde de lei, adică 64% din activele fondurilor de pensii, sunt investite în titluri de stat”, explică oficialul.
De ce fluctuațiile sunt considerate normale
Specialiștii în finanțe și economie subliniază că variațiile valorii fondurilor de pensii private sunt determinate de relația inversă dintre dobânzi și valoarea titlurilor de stat. Creșterea dobânzilor la titluri determină scăderea valorii acestora, iar această dinamică este mai mult decât obișnuită pe piețele financiare.
Moț adaugă că, pe măsură ce dobânzile vor scădea, situația se va normalize și valorile fondurilor vor reveni spre creștere. „Aceste evoluții sunt normale. Nu este ceva de care trebuie să ne speriem”, afirmă el. În primele luni ale anului, acest sistem a regenerat deja un profit de peste 13 miliarde de lei, o dovadă a rezilienței și potențialului de creștere pe termen lung.
Performanțe ridicate în anii anteriori
În contextul scăderilor recente, fondurile de pensii private au înregistrat rezultate remarcabile în anii anteriori. Cel mai bun an pentru aceste vehicule de economisire rămâne 2025, când profitul cumulativ a depășit 32 de miliarde de lei. Rata de rentabilitate pentru perioada ultima a variat între 17,52% și 27,14% pentru Pilonul II și Pilonul III.
De asemenea, performanța pe termen mediu, calculată pentru o perioadă de cinci ani, indică un randament între 6,45% și 9,58%, ceea ce atestă stabilitatea și sigurătatea acestor forme de economisire.
Mecanismele de siguranță ale sistemului
Un aspect mai puțin cunoscut este faptul că sistemul de pensii private din România are încorporate mai multe învelișuri de protecție pentru participanți. Prin lege, „nu poți pierde banii investiți” și nici nu poți retrage mai puțin decât ai contribuit, conform explicațiilor oficialilor.
Activele fondurilor sunt gestionate separat față de activele administratorilor, eliminând riscul ca problemele financiare ale acestora să afecteze fondul participativ. În cazul unui faliment al administratorului, fondul de pensii continuă să funcționeze fără a fi afectat.
Ce se întâmplă în situații extreme
Sistemul include și măsuri de protecție pentru situații de criză. Administratorii sunt obligați să constituie provizioane pentru eventuale pierderi, iar dacă acestea nu sunt suficiente, intervine Fondul de Garantare. Astfel, orice diferență de valoare, cauzată de fluctuațiile pieței, este acoperită, protejând astfel contribuabilii și participanții.
Pe data de 15 mai 2023, Autoritatea de Supraveghere Financiară a anunțat că Fondul de Garantare al Pensiilor Private își va mări rezervele pentru a face față eventualelor situații de criză, consolidând și mai mult siguranța participanților.
Până atunci, fluctuațiile de pe piață, deși pot fi resimțite pe termen scurt, sunt parte a unei dinamicii normale și chiar necesare pentru funcționarea sănătoasă a sistemului de pensii private din România.
