Guvernul pregătește desființarea Institutului Român pentru Drepturile Omului (IRDO), o mișcare care a stârnit controverse în contextul politic actual, dominat de o coaliție fragilă condusă de prim-ministrul Ilie Bolojan. Proiectul de lege prevede preluarea patrimoniului și a arhivei institutului de către Camera Deputaților. Totodată, acesta include încetarea contractelor de muncă ale angajaților, la 45 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.
Argumente pentru desființare
Inițiatorii proiectului, membri ai USR, invocă ineficiența IRDO. Aceștia susțin că instituția este „o structură administrativă inertă, finanțată constant din bani publici, fără impact real în domeniul drepturilor omului”. Motivarea subliniază că întregul buget al institutului este consumat pentru salarii și cheltuieli curente.
Proiectul de lege evidențiază și probleme legate de conducerea institutului. Potrivit inițiatorilor, structura de conducere este „supradimensionată raportat la activitatea desfășurată”. Mai mult, aceștia critică lipsa transparenței în numiri și absența unor criterii de performanță. IRDO a fost finanțat din bugetul Parlamentului, dar controlul parlamentar nu a funcționat efectiv, spun inițiatorii. Aceștia menționează, de asemenea, evaluările internaționale, care au acordat institutului cel mai slab calificativ posibil.
Costuri versus rezultate
Un alt punct central al proiectului de lege îl reprezintă costurile institutului. USR notează că IRDO a primit aproximativ 3 milioane de lei în 2023, 2,8 milioane de lei în 2024 și 1,5 milioane de lei pentru anul 2025. Principalul indicator alocat a fost pentru salarii și cheltuieli curente.
Inițiatorii argumentează că desființarea ar genera un impact bugetar pozitiv, estimat la o economie de aproximativ 1,5 milioane de lei anual. Aceștia afirmă că banii au fost cheltuiți „fără a fi evidențiat vreun rezultat în raport cu misiunea declarată a instituției”.
Următorii pași
Proiectul de lege a fost depus în Parlament și se află în prezent în evaluare. Consiliul Legislativ are termen până la a doua jumătate a lunii aprilie pentru a emite un aviz consultativ. Acesta poate formula observații de natură juridică și propune corecturi.
