Conform Mediafax: Victor Ponta, fost premier al României, a lansat critici vehemente la adresa actualei guvernări, punând sub semnul întrebării gestionarea situației energetice a țării, în special în contextul problemelor de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Într-o intervenție televizată, Ponta a afirmat că dificultățile actuale sunt consecința blocajelor deliberate ale marilor proiecte energetice din ultimii ani.
Ponta a subliniat că problemele de la Cernavodă, care au necesitat intervenții de urgență pentru a preveni oprirea centralei, sunt o paralelă „tipic românească” cu alte proiecte energetice fie abandonate, fie întârziate. El a amintit că grupurile 1 și 2 ale centralei nucleare au fost inițiate în perioada comunistă, în timp ce proiectul reactoarelor 3 și 4 a fost semnat de el în 2014, cu parteneri din China, care dispuneau de expertiza și resursele necesare.
Blocarea proiectelor energetice după 2016
Fostul premier consideră că blocarea proiectelor energetice majore a avut la bază motive ideologice, referindu-se în mod specific la decizia României de a renunța la colaborarea cu China pentru extinderea centralei de la Cernavodă. Ponta a declarat că „din 2016, cu Guvernul lui Cioloș, până azi inclusiv, orice fel de inițiativă de dezvoltare economică în România a fost blocată pe niște criterii ideologice. Nu facem cu China. Bine, mă, dar cu cine facem?”.
El și-a exprimat scepticismul cu privire la finalizarea reactoarelor 3 și 4, legând această situație și de dificultățile întâmpinate în realizarea proiectelor hidroenergetice, adesea contestate de organizațiile de mediu. Ponta a ironizat aceste opoziții, menționând că nu se construiesc hidrocentrale „că se opune, afectăm nutria verde și șobolanul de baraj și nu știu ce”.
Critici la adresa intervențiilor pe Dunăre și a politicienilor actuali
Victor Ponta a ironizat, de asemenea, intervențiile autorităților pe Dunăre, precum operațiunea de scufundare a unor barje pentru a crește nivelul apei în zona Cernavodă. El a afirmat despre ministrul Radu Miruță, implicat în operațiune, că „S-a dus Miruță și a crescut nivelul Dunării cu 4 centimetri”. Fostul premier a pus sub semnul întrebării lipsa unei reacții din partea organizațiilor de mediu la această intervenție, în contrast cu opoziția lor față de proiectele de baraje.
El i-a nominalizat pe actualii politicieni din guvernare, acuzându-i că, deși au susținut blocarea proiectelor energetice, acum „tot pe noi dau vina, că noi n-am vrut să facem grupul 3 și 4, că noi n-am vrut să facem barajele, că noi n-am vrut să cumpărăm baterii”.
Situația reactoarelor 3 și 4 și piața bateriilor
În ceea ce privește reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, negocierile cu companiile chineze au început în 2013, memorandumul pentru dezvoltare, construire, operare și dezafectare fiind semnat în noiembrie 2015. Statul român a decis, însă, în 2020, încetarea negocierilor cu CGN și a abandonat strategia bazată pe selectarea investitorului chinez, orientându-se ulterior către o cooperare nucleară cu Statele Unite. Proiectul este în prezent în derulare, cu termenul pentru a doua decizie de investiție, cea care ar permite demararea construcției, stabilită pentru 30 iunie 2027.
Referitor la capacitățile de stocare, Ponta a susținut că „singurul producător din lumea de baterii e China”. Deși China domină producția de baterii litiu-ion, cu peste 80% din capacitatea globală estimată pentru 2025, există producție semnificativă și în Uniunea Europeană, Statele Unite, Japonia și Coreea de Sud.
Fostul premier a concluzionat intervenția sa prin afirmația că „Suntem o majoritate bleagă pe care o minoritate din ce în ce mai radicalizată, mai scandalagioaică, ne călărește de mulți ani. Acum chiar ne călărește la propriu, nu la figurat”.
Operațiunea criticată de Ponta, scufundarea controlată a patru barje cu piatră, a avut ca scop formarea unor praguri artificiale pentru redistribuirea debitului Dunării. Pe 9 august, Ministerul Energiei anunța o creștere a nivelului apei la Cernavodă cu patru centimetri, prognozând menținerea Unității 2 în funcțiune pentru cel puțin încă nouă zile. Situația s-a deteriorat ulterior, iar Nuclearelectrica a anunțat posibilitatea opririi controlate a Unității 2 pe 13 august, din cauza nivelului scăzut al Dunării, în timp ce Unitatea 1 este oprită din 28 iulie. Directorul adjunct al Apelor Române, Sorin Rândașu, a declarat că la Cernavodă a fost atins pragul critic de minus 230 de centimetri, iar debitul Dunării la intrarea în țară a coborât la aproximativ 1.370 de metri cubi pe secundă.
Sursa: Mediafax
