Conform Antena 3: Reactorul 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă va fi oprit în următoarele două zile din cauza nivelului critic atins de Dunăre, de -230 de centimetri. Imaginile satelitare și datele referitoare la seceta din Europa Centrală, regiune esențială pentru debitul Dunării, confirmă gravitatea situației. În mediul online au apărut numeroase teorii ale conspirației, printre care și cea conform căreia țările din amonte ar fi „furat” apa Dunării. Experții demontază aceste afirmații.
Aportul țărilor din amonte și impactul hidrocentralelor
Inginerul Paul Gheorghiescu, specialist în hidroenergetică cu peste 45 de ani de experiență, explică faptul că este imposibil din punct de vedere științific să se „fure” apă din Dunăre într-o manieră care să provoace o secetă de o asemenea amploare. Potrivit acestuia, aportul principal al Dunării, aproximativ 40-50%, provine din zona Belgradului, unde se varsă afluenți importanți precum Drava, Velika Morava și Sava, precum și Tisa dinspre malul stâng. Acest lucru subliniază că, chiar dacă Germania ar intenționa să rețină apă, ar dispune de resurse limitate din bazinul superior al fluviului.
Germania deține 13 hidrocentrale pe Dunăre, dar acestea au o putere mult mai mică comparativ cu hidrocentrala de la Porțile de Fier. Cea mai puternică hidrocentrală germană, Kachlet, are o capacitate de 53 MW, în timp ce Porțile de Fier 1 are 194,4 MW. Aceste hidrocentrale germane sunt echipate cu baraje mobile, ce servesc scopurilor hidroenergetice și navigației, dar nu dispun de lacuri de acumulare extinse care să permită reținerea unor volume mari de apă.
Capacitatea de stocare și realitatea volumelor de apă
În regiunea Bavariei, Germania, există 27 de rezervoare de apă deținute de stat, cu o capacitate totală de 180 de milioane de metri cubi. Deși cifră pare impresionantă, inginerul Gheorghiescu precizează că acest volum este extrem de mic în comparație cu resursa anuală de apă a României, care se ridică la 42 de miliarde de metri cubi. La un debit mediu al Dunării de 6.000 de metri cubi pe secundă, aceste rezervoare s-ar umple teoretic în câteva ore, însă fără o infrastructură dedicată, acest proces este mult mai lent. Chiar și cu un debit practicabil de 100 de metri cubi pe secundă, umplerea rezervorului ar dura aproximativ o lună.
De altfel, toate țările riverane, inclusiv România, își constituie rezervele de apă încă din primăvară, evitând acumularea în ultimul moment. Imaginile satelitare confirmă scăderi ale nivelului Dunării în Germania, Austria și Ungaria în anul 2026 comparativ cu 2025, dar aceste scăderi sunt mai puțin vizibile decât în alte regiuni.
Impactul secetei în România și acuzațiile privind Ungaria
În România, seceta afectează 181 de localități cu sisteme centralizate de alimentare cu apă, iar alte 96 de localități, care dispun de sisteme parțiale sau deloc, sunt, de asemenea, afectate. Județele cele mai grav lovite sunt Alba (45 de localități), Neamț (39 de localități) și Bihor (30 de localități). Nivelul de umplere al celor 39 de lacuri de acumulare din România era de 70,63% la începutul lunii august 2026, asigurând necesarul de apă brută.
În ceea ce privește Ungaria, o teorie a conspirației a vehiculat ideea deturnării apelor din bazinul Tisei pentru irigarea unui parc natural. Deși știrea este adevărată, volumul de apă „deturnat” a fost de doar 2 milioane de metri cubi, o cantitate infimă în comparație cu debitul Dunării și cu impact neglijabil asupra nivelului fluviului.
Seceta severă din Europa Centrală, regiune responsabilă pentru aproximativ 80% din debitul Dunării, este principala cauză a scăderii drastice a nivelului apei. Situația afectează în mod egal toate țările riverane, inclusiv cele acuzate pe nedrept de reținerea apei.
Sursa: Antena 3
