Un tânăr român, cunoscut pentru cunoștințele sale în mai multe limbi, a reușit să obțină doar 0,75 la proba de limba română din cauza unei cerințe aproape absurde impuse de stat, de a scrie de mână în limba română. În ciuda faptului că vorbește șase limbi, cazul său evidențiază nivelul perceput de sistemul educațional față de elevii cu diverse profiluri.
Un elev poliglot, cu un rezultat surprinzător la limba română
Tânărul, în vârstă de 17 ani, este cunoscut pentru abilitatea de a comunica fluent în engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă și rusă. Cu aceste competențe, a devenit simbolul unui elev de excepție pentru comunități și părinți care vor să promoveze diversitatea lingvistică. Însă, rezultatul la limba română a fost de 0,75, marcând o diferență clară între talentul său lingvistic și procesul de evaluare națională.
Motivul principal al acestui rezultat rezultă din modul în care a fost evaluat. Statul român obligă elevii să scrie manual, cu pixul și hârtia, un eseu în limba română, reușind astfel să penalizeze intenționat sau nu, elevii care au abilități de comunicare în limba națională, dar preferă metoda digitală sau sunt obișnuiți cu exersarea pe calculator.
Elevul a recunoscut că nu preferă să scrie de mână în limba română, însă a respectat regula impusă. „Am fost obligat să scriu tot textul de mână, deși pot exprima mai clar și mai rapid ideile în format digital,” explica tânărul. Sistemul a considerat that munca sa nu a fost suficient de bună, atribuind nota mică, fiindcă nu a reușit să îndeplinească cerința de a scrie manual.
Această regulă a stârnit controverse, fiind criticată pentru faptul că discriminează elevii care obțin rezultate bune în limba română, dar preferă metode alternative de învățare. Mulți specialiști consideră că această abordare învechită nu mai corespunde cerințelor actuale ale societății moderne.
Reacția elevului și perspectivele pentru viitor
Elevul afirmă că această experiență a fost frustrantă, mai ales în condițiile în care domeniul său de activitate este, în multe cazuri, axat pe comunicare digitală. „Sper să se schimbe regulile, pentru că metodele digitale oferă o flexibilitate mult mai bună,” spune tânărul.
Mai mult decât atât, cazul său a atras atenția opiniei publice, fiind invocat ca exemplu de elev talentat, dar dezavantajat de sistem. Chiar dacă rezultatul nu reflectă adevărata sa valoare, acesta trebuie să se mulțumească cu nota finală și cu consecințele ei.
În zona educației, însă, au început să apară proteste și apeluri pentru reformarea modului de evaluare. Actorii implicați cer ca metodele să fie adaptate la realitățile elevilor, inclusiv utilizarea tehnologiei pentru testări și evaluări.
Un alt aspect care a ieșit la iveală a fost faptul că, în ciuda cunoștințelor excelente în limbile străine, rezultatele deficitare la limba română sunt enumerați printre principalele obstacole ale elevilor în procesul de admitere la universități din țară.
De la începutul anului școlar, Ministerul Educației a lansat deja inițiative pentru ajustarea criteriilor de evaluare, însă până acum nicio măsură concretă nu a fost adoptată pentru a elimina obligativitatea scrisului de mână în limba română.
Cea mai recentă modificare anunțată a fost pentru sesiunea de vară a examenelor, programată pentru luna iunie, când se vor analiza eventuale ajustări pentru probele de limba română, în funcție de discuțiile avute în comitetele pédagogique. Între timp, elevii așteaptă să vadă dacă experiența lor va schimba vreodată regulile jocului în educație.
