Conform Mediafax: Sistemul Electroenergetic Național funcționează în condiții normale, asigurându-și necesarul de consum printr-un mix diversificat de resurse, în ciuda opirii controlate a ambilor reactoare de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Măsura de siguranță a fost necesară ca urmare a scăderii debitului Dunării sub nivelul minim acceptabil pentru răcirea instalațiilor, o situație nemaîntâlnită în ultimii 23 de ani. Ministerul Energiei a precizat că nu sunt anticipate dificultăți majore, iar deficitul este acoperit prin producție hidro, eoliană, capacități de rezervă pe cărbune și importuri de energie electrică. România se află în stare de alertă energetică începând cu 1 august.
Capacitățile disponibile și importurile de energie
România dispune de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW, iar pentru intervalul de vârf din seara aceasta este estimat un necesar de import de până la 2.300 MW, nivel ce se încadrează în capacitățile comerciale disponibile. Consumul maxim instantaneu din seara precedentă a fost de aproximativ 7.000 MW, cu circa 300 MW sub nivelul prognozat. Pentru ziua de astăzi, consumul maxim este estimat la aproximativ 6.900 MW.
Resurse de producție și măsuri de siguranță
Autoritățile au anunțat că România dispune de rezerve suplimentare de producție care pot fi activate la nevoie, incluzând capacități pe gaze naturale, cărbune, producție hidro, solară și eoliană, precum și sisteme de stocare în baterii. Printre resursele de rezervă se numără Grupul energetic Rovinari 4, cu o capacitate de 330 MW, și minimum 300 MW de la Hidroelectrica. Vântul va contribui la producția de energie în următoarele șapte zile, cu o producție medie estimată de aproximativ 525 MW. Prin combinarea tuturor acestor resurse, Sistemul Electroenergetic Național dispune de instrumentele necesare pentru a acoperi deficitul cauzat de indisponibilitatea temporară a unităților de la CNE Cernavodă. Ministerul Energiei monitorizează permanent producția, consumul și rezervele, adaptând utilizarea resurselor pentru a menține echilibrul și siguranța sistemului.
Notificarea Comisiei Europene și discuțiile internaționale
Ministerul Energiei a notificat Comisia Europeană, DG ENER și Electricity Coordination Group despre evoluția situației energetice din România și măsurile luate. Demersurile au fost realizate în baza Regulamentului (UE) 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice. România a transmis Comisiei Europene o alertă timpurie pe 7 august 2026, informând despre posibilitatea apariției unei crize energetice din cauza secetei hidrologice severe. Pe 10 august 2026, țara a notificat oficial situația de criză, detaliind cauzele, măsurile luate și necesitatea asistenței din partea altor state membre.
Pe 11 august 2026, a avut loc o reuniune extraordinară a Electricity Coordination Group, în cadrul căreia România a prezentat situația. S-a informat că oprirea Unității 1 CNE Cernavodă, la 28 iulie, și anticiparea opririi Unității 2 vor crește necesarul de import. România a semnalat că retragerea capacităților pe cărbune asumate în cadrul PNRR până la 31 august 2026 ar putea aduce riscuri suplimentare pentru siguranța sistemului. S-a solicitat Comisiei Europene și ENTSO-E o evaluare regională actualizată și clarificări privind disponibilitatea asistenței de urgență între operatori.
Sursa: Mediafax
