Conform G4Media: Criza climatică lovește Europa cu o intensitate alarmantă în 2026, continentul încălzindu-se de două ori mai repede decât restul lumii, iar consecințele devin din ce în ce mai letale. Potrivit informațiilor transmise de MEDIAFAX, valurile de căldură au provocat deja zeci de mii de decese în această vară, semnalând o urgență climatică fără precedent.
De ce este Europa cel mai afectat continent?
Suprafața terestră se încălzește mai rapid decât oceanele, însă Europa prezintă o vulnerabilitate sporită din cauza mai multor factori interconectați. Printre aceștia se numără modificarea tiparelor meteorologice, proximitatea față de Arctica, reducerea stratului de zăpadă și scăderea poluării atmosferice.
Astfel, Europa se confruntă acum cu o temperatură medie cu 2,5°C mai ridicată față de perioada preindustrială, dublu față de creșterea globală medie de 1,4°C. Estimările indică o creștere a temperaturilor cu 0,56°C pe deceniu în Europa începând de la mijlocul anilor 1990, comparativ cu 0,42°C în America de Nord, 0,36°C în Africa și 0,27°C în America de Sud.
Cum se manifestă schimbările meteorologice?
Alterarea circulației atmosferice deasupra Europei contribuie la apariția mai frecventă și mai intensă a valurilor de căldură. Fenomenul a fost exemplificat de cel mai sever val de căldură înregistrat vreodată în iunie 2026, când o masă de aer fierbinte a rămas blocată sub o „cupolă de căldură” staționară. Această situație este probabil legată de modificarea curentului jet, un vânt de altitudine puternic ce influențează vremea europeană și este la rândul său afectat de creșterea temperaturilor.
Proximitatea față de Arctica joacă, de asemenea, un rol crucial. Această regiune se încălzește cel mai rapid la nivel global, chiar dacă are suprafețe terestre restrânse. Topirea rapidă a calotei glaciare albe, care reflectă lumina solară, expune oceanul întunecat, acesta absorbind mult mai multă căldură, într-un ciclu vicios. Fiind relativ aproape de Arctica, Europa resimte direct această încălzire accelerată.
Impactul stratului de zăpadă și al poluării
Reducerea suprafeței acoperite de zăpadă în timpul iernilor contribuie, la rândul său, la încălzirea continentului. La fel ca gheața marină din Arctica, zăpada reflectă lumina solară. În martie 2025, suprafața Europei acoperită de zăpadă era cu aproximativ 1,3 milioane de kilometri pătrați mai mică decât media perioadei 1991-2020, o scădere de 31%.
Deși reducerea poluării aerului este benefică pentru sănătate, ea scoate la iveală și efectele gazelor cu efect de seră. Particulele poluante pot reflecta razele solare, iar aerul mai curat permite o mai mare cantitate de căldură să ajungă la sol și să fie reținută. Scăderea poluării ar putea fi, de asemenea, legată de intensificarea tiparelor meteorologice de blocaj.
Consecințele acestor schimbări sunt deja vizibile: creșterea numărului de decese, incendii de vegetație și secete mai intense. De asemenea, furtunile, ploile torențiale și inundațiile sunt amplificate de căldura suplimentară din sistemul climatic. Simon Stiell, șeful ONU pentru climă, a subliniat la sfârșitul lunii iulie necesitatea de a renunța mai rapid la combustibilii fosili și de a extinde utilizarea energiei regenerabile pentru a proteja populația.
Sursa: G4Media
