Conform Stiripesurse.ro: Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, respinge ideea unui guvern tehnocrat în România, susținând că țara are nevoie de un mandat politic pentru a ieși din impasul actual. Principalul său argument este lipsa legitimării prin vot a specialiștilor, chiar dacă aceștia ar putea deține soluțiile.
Mandatul politic, esențial pentru guvernare
Daniel Funeriu, fost candidat la președinție și ministru al Educației, a declarat recent la Digi 24 că soluția pentru criza politică actuală trebuie să fie una politică, nu una bazată pe specialiști. El consideră că, deși tehnicienii pot propune soluții, le lipsește autoritatea conferită de votul cetățenilor, mai ales într-o perioadă de instabilitate. Responsabilitatea, în viziunea sa, trebuie să revină tuturor actorilor politici.
Funeriu a subliniat diferența crucială dintre a ști ce trebuie făcut și a avea dreptul de a o face. Această distincție devine cu atât mai importantă în contextul actual, unde încrederea publică în instituții este erodată.
Alegeri anticipate, o soluție constituțională
Propunerea lui Funeriu de a organiza alegeri anticipate se bazează pe necesitatea de a reda românilor sentimentul de implicare în procesul decizional. El consideră că mulți cetățeni s-au simțit deposedați de votul lor, posibil ca urmare a evenimentelor din decembrie 2024, când primul tur al alegerilor prezidențiale a fost anulat.
Anticipatele reprezintă, în opinia sa, o soluție perfect constituțională, o întoarcere la popor, care nu ar trebui evitată. El vede în acest demers o modalitate de a reîmprospăta mandatul politic și de a stabiliza scena politică.
Blocajul parlamentar și fereastra constituțională
Situația politică actuală este marcată de un blocaj persistent, după demiterea Guvernului Bolojan pe 5 mai. De atunci, niciun candidat desemnat nu a reușit să obțină sprijinul necesar de 233 de voturi în Parlament. Partidele au refuzat colaborări, iar AUR, care a contribuit la căderea guvernului, militează explicit pentru alegeri anticipate.
Această criză se suprapune cu o fereastră constituțională ce se deschide în aceste zile. Articolul 89 din Constituție permite dizolvarea Parlamentului dacă nu se formează un guvern în 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două cereri de învestitură. Calculând din data primei solicitări formale, acest interval se încadrează între 13 și 23 august.
Cu toate acestea, Constituția folosește termenul „poate” și nu „trebuie”. Decizia Curții Constituționale din 2020 a stabilit că dizolvarea Parlamentului este o măsură excepțională, iar președintele are rol de mediator. De asemenea, o propunere făcută intenționat pentru a eșua, cu scopul de a grăbi dizolvarea, ar putea genera un conflict constituțional.
Președintele Klaus Iohannis a respins public scenariul alegerilor anticipate, argumentând că acestea ar reproduce aceeași configurație parlamentară și ar prelungi incertitudinea. El a menționat în iulie că blocajul este la nivelul componenței guvernului, nu al numelui premierului, și că nu exclude anticipatele, dar nici nu le dorește.
Un factor important în ecuația politică este finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până pe 31 august. Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat recent că modificările legislative recente ar putea pune în pericol tranșele viitoare de finanțare europeană.
Sursa: Stiripesurse.ro
