Conform Descopera: Geneză și trăsături: Un studiu masiv dezvăluie peste 1.000 de variante genetice asociate personalității umane
Predispozițiile genetice joacă un rol semnificativ în conturarea personalității umane, însă acestea sunt departe de a fi un destin prestabilit. Un studiu amplu, realizat pe datele genetice și psihologice a peste un milion de persoane, a identificat mai mult de 1.000 de variante genetice care influențează trăsăturile de personalitate, deschizând noi perspective asupra interacțiunii dintre biologie și experiențele de viață.
Descifrarea complexității personalității
Cercetarea, publicată în prestigioasa revistă științifică Nature, analizează legătura dintre variațiile genetice și cele cinci dimensiuni majore ale personalității, cunoscute în psihologie sub denumirea de „Big Five”. Acestea includ extraversia, deschiderea către experiențe noi, agreabilitatea, nevrotismul (asociat cu tendința spre anxietate și emoții negative) și conștiinciozitatea (caracterizată prin autodisciplină și respectarea regulilor).
Până acum, deși se știa că personalitatea are o componentă genetică, cercetările anterioare s-au confruntat cu dificultăți în identificarea unor legături clare. Studiile de dimensiuni mai mici, care se concentrau pe efectele unor gene individuale, au limitat înțelegerea complexității acestui fenomen.
Noul studiu conturează o imagine mult mai nuanțată: nu există o singură „genă a extraversiei” sau o „genă a anxietății”. În schimb, personalitatea pare să fie influențată de un număr foarte mare de variante genetice, fiecare având un impact redus. Pentru a acumula volumul necesar de date, cercetătorii au colaborat cu specialiști din multiple țări și au utilizat baze de date extinse, ce conțineau atât informații genomice, cât și rezultatele evaluărilor de personalitate.
Genetica, un factor, nu un destin
O concluzie esențială a studiului este că genetica nu determină un destin imuabil. Cercetătorii au constatat că o proporție relativ mică, deși semnificativă, din personalitate poate fi anticipată pe baza informațiilor genetice – până la aproximativ 13%. Acest rezultat susține ideea că personalitatea se formează printr-o combinație complexă între predispozițiile genetice și influențele mediului. Astfel, faptul că un părinte este extrovertit nu garantează că și copiii săi vor manifesta aceeași trăsătură. Mecanismele implicate sunt considerate a fi mult mai complexe, implicând probabil un număr mult mai mare de gene cu efecte asupra personalității decât cele identificate până în prezent.
Implicații extinse, dincolo de psihologie
Studierea acestei relații complexă ar putea avea implicații care depășesc granițele domeniului psihologiei. Personalitatea a fost asociată în cercetări anterioare cu diverse comportamente și cu rezultate legate de sănătate. Profesorul Michel Nivard, de la Universitatea din Bristol și unul dintre autorii cercetării, subliniază importanța personalității pentru starea generală de sănătate. Trăsăturile din modelul Big Five au fost corelate cu riscul unor probleme de sănătate mintală, iar nevrotismul, în particular, a fost legat de anxietate. De asemenea, personalitatea poate influența probabilitatea ca o persoană să adere la un tratament medical sau să solicite asistență medicală.
Au fost observate și asocieri surprinzătoare. Persoanele cu profiluri genetice asociate extraversiei au prezentat o probabilitate mai mare de infectare cu COVID-19 în primele etape ale pandemiei, un fenomen explicat parțial prin comportamentul mai sociabil, care ar fi putut duce la o expunere mai mare la interacțiuni sociale în perioadele de relaxare a restricțiilor. De asemenea, s-au constatat asocieri cu locul în care oamenii aleg să trăiască la vârsta mijlocie. Profilurile genetice asociate unei deschideri mai mari către experiențe noi au fost întâlnite mai frecvent în cazul persoanelor care locuiau în orașe cosmopolite, în timp ce profilurile asociate nevrotismului apăreau mai frecvent în suburbii prospere. Este important de menționat că acestea sunt asocieri statistice, nu dovezi că anumite gene determină direct locația geografică a unei persoane.
Autorii consideră că aceste rezultate pot contribui la o mai bună înțelegere, de către psihologi și neurologi, a mecanismelor biologice din spatele personalității și a relației dintre predispozițiile individuale și experiențele de viață. Pe termen lung, informațiile genetice ar putea fi utilizate pentru a identifica predispoziții către anumite probleme de sănătate mintală, însă variantele descoperite reprezintă doar o mică parte din multitudinea de factori implicați. Pentru cei interesați să își înțeleagă propria personalitate, cercetătorii nu recomandă testarea genetică, ci consideră că un test Big Five validat științific oferă informații mult mai utile la momentul actual.
Sursa: Descopera
