Conform G4Media: Mii de români se confruntă cu dureri de genunchi după 50 de ani, simptome ale gonartrozei, o afecțiune degenerativă articulară ce poate fi încetinită printr-un stil de viață sănătos. Medicul reumatolog Mihaela Nedelcu atrage atenția asupra importanței controlului greutății, a mișcării și a nivelului de vitamina D în gestionarea acestei boli. Obezitatea nu doar suprasolicită articulațiile, dar generează și inflamație locală, agravând simptomele.
Factori de risc și stil de viață
Gonartroza este cea mai frecventă patologie degenerativă a genunchiului, depășind adesea bolile inflamatorii precum poliartrita reumatoidă sau gută. Aceasta afectează toate componentele articulației: osul, cartilajul, ligamentele și țesutul sinovial. Gonartroza primară, cauzată de uzura cartilajului, apare natural după vârsta de 50 de ani. Gonartroza secundară poate fi declanșată de traumatisme, deformări articulare (precum genu varum sau genu valgum), boli inflamatorii sau metabolice.
Printre factorii nemodificabili se numără vârsta, genetica și menopauza la femei. Totuși, factorii modificabili au o influență majoră asupra evoluției bolii. Lipsa mișcării, prin slăbirea musculaturii periarticulare, contribuie la apariția și progresia gonartrozei.
Obezitatea joacă un rol crucial, generând atât suprasolicitare mecanică, cât și inflamație cronică prin intermediul unor hormoni disfuncționali. Grăsimea corporală în exces dereglează hormonii cu rol antiinflamator, transformând inflamația dintr-un factor asociativ într-unul cauzal al complicațiilor specifice.
De asemenea, sportul excesiv, mai ales la tineri, poate accelera uzura articulației. Activitățile care implică traumatisme severe ale ligamentelor, precum fotbalul, handbalul sau gimnastica artistică, pot duce treptat la degradarea articulară.
Prevenția și testele genetice
Predispoziția genetică poate fi un factor de risc, persoanele cu rude de gradul 1 afectate de gonartroză având o susceptibilitate crescută. Cu toate acestea, în practica medicală, traumatismele sunt considerate o cauză mult mai frecventă.
Dr. Nedelcu explică faptul că gonartroza este o afecțiune multifactorială și poligenică, iar în practica zilnică nu se utilizează teste genetice pentru prezicerea apariției bolii. Sunt cunoscute gene implicate în metabolismul cartilajului, dar cercetările se concentrează intens pe calea inflamatorie.
Este studiată relația complexă dintre intestin și articulații, implicând sistemul imunitar. Un stil de viață dezorganizat, cu mese neregulate și o alimentație proinflamatorie, bogată în zahăr și gluten, poate duce la dezechilibre intestinale. Toxinele pot traversa peretele intestinal și ajunge în articulații, contribuind la apariția inflamației. Acest fenomen, cunoscut sub numele de „leaky gut”, stă la baza bolilor autoimune și se pare că joacă un rol și în gonartroză, deși într-un procent mai mic.
În cazuri rare, la pacienții tineri cu gonartroză severă, fără traumatisme, se pot recomanda teste genetice pentru a exclude boli ereditare de colagen sau cartilaj. Testul Longevity 100+, de exemplu, oferă o abordare holistică asupra sănătății, incluzând predispoziții la boli comune și recomandări de stil de viață.
Tratamentul gonartrozei
Controlul greutății corporale este esențial în încetinirea uzurii articulației genunchiului. Scăderea în greutate reduce direct riscul de progresie a bolii. Dieta mediteraneană, cu evitarea zahărului și a alimentelor ultraprocesate, este recomandată. Consumul de lactate, ulei de măsline, legume, fructe, nuci și semințe, alături de carne de două ori pe săptămână, contribuie la o alimentație echilibrată. Suplimentele alimentare pot fi necesare în cazul unui aport insuficient de proteine.
Controlul deficitului de vitamina D este, de asemenea, crucial pentru fixarea calciului în oase. Activitatea fizică adaptată, efectuată corect și cu echipament adecvat, este benefică. Exercițiile pentru menținerea musculaturii optime, în special a cvadricepsului, a coapsei și a șoldului, efectuate de 2-3 ori pe săptămână, sunt recomandate. Înotul, ciclismul și mersul pe jos sunt activități cu beneficii, însă fără exagerări.
Kinetoterapia, aliatul pacienților cu gonartroză
Kinetoterapia reprezintă cea mai eficientă metodă non-medicamentoasă pentru a preîntâmpina evoluția gonartrozei. Exercițiile sunt personalizate în funcție de gradul bolii și de patologiile asociate, fiind ideal să fie efectuate cu un kinetoterapeut. Fizioterapia, prin electroterapie, ultrasunete și laserterapie, poate reduce temporar durerea și îmbunătăți mobilitatea.
Procedurile minim invazive, precum infiltrațiile cu corticosteroizi, oferă ameliorare rapidă a durerii și inflamației pentru 4-12 săptămâni, dar nu trebuie repetate excesiv. Infiltrațiile cu acid hialuronic lubrifiază articulația și au efect condroprotector, acționând pe o perioadă mai lungă, de 6-12 luni. Infiltrațiile cu PRP (plasmă îmbogățită cu trombocite) sunt studiate pentru un posibil efect superior. Este important de reținut că aceste proceduri nu vindecă boala, accentul rămânând pe prevenție și menținerea gonartrozei în stadii incipiente.
Diferențierea gonartrozei de alte boli articulare se face pe baza manifestărilor specifice. Gonartroza se caracterizează prin durere, cracmente și uneori umflarea genunchiului, afectând mersul în stadiile avansate. Bolile autoimune pot provoca umflarea genunchiului, căldură locală și redoare matinală. Guta se manifestă printr-o durere acută, umflare marcată și impotență funcțională bruscă.
Sursa: G4Media
