Conform Digi24: Sorin Grindeanu așteaptă decizia Curții Constituționale privind Legea integrității, pe care o consideră a fi conformă cu prevederile constituționale. Totuși, liderul PSD a declarat că în cazul în care anumite articole vor fi declarate neconstituționale, va convoca o nouă sesiune extraordinară a Parlamentului pentru a modifica legea în timp util. Data limită pentru promulgarea acestei legi este 31 august, un termen crucial în contextul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Grindeanu a subliniat importanța unei decizii rapide din partea Curții Constituționale, menționând că este necesar să se cunoască verdictul până luni pentru a putea ajusta legea, fie că este vorba de cea privind biodiversitatea sau de legea ANI. Obiectivul principal este asigurarea conformității cu cerințele europene pentru a nu periclita fondurile europene. Acesta a precizat că, din perspectiva PSD, legea va trece de testul constituționalității, având în vedere votul din Parlament.
Controversele legii integrității
Legea integrității se află în atenția Curții Constituționale din cauza sesizărilor depuse de PNL, USR și președintele României. Una dintre cele mai mari mize ale contestațiilor se referă la retroactivitatea sancțiunilor, cunoscută sub numele de amendamentul „Fritz”. Această prevedere stipulează că aleșii aflați în funcție, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese în baza legislației anterioare, își vor pierde mandatul în termen de 30 de zile. Contestatarii susțin că această măsură încalcă Articolul 15 din Constituție, care prevede că legea dispune doar pentru viitor. Această prevedere a fost interpretată ca având ca țintă primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și alți aleși locali în situații similare.
A doua problemă majoră vizează declarațiile de avere și de interese ale partenerilor de viață, un subiect asociat cu amendamentul „Grădinaru”. Legea extinde obligația depunerii acestor declarații și către persoanele care au „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii. Criticii atrag atenția asupra lipsei unei definiții clare a unei astfel de relații, ceea ce obligă persoanele vizate la o auto-calificare, cu riscul unor amenzi. Președintele și opoziția consideră că publicarea nominală a averilor persoanelor private, care nu dețin funcții publice, reprezintă o ingerință nejustificată în viața privată, contrar standardelor europene. Această prevedere este considerată un „viciu agravat” față de o decizie anterioară a CCR, impunând răspunderea unei terțe persoane pentru obligații pe care nu și le-a asumat. Se speculează că această măsură ar viza partenera președintelui, Mirabela Grădinaru.
Impactul asupra PNRR și riscuri internaționale
Legea integrității este un jalon esențial pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar promulgarea sa până la 31 august este obligatorie. Reprezentanții PSD acuză USR și PNL că, prin sesizarea la Curtea Constituțională, blochează primirea a 771 de milioane de euro din fonduri europene, pentru a-și proteja proprii lideri. Pe de altă parte, contestatarii susțin că integritatea nu poate fi impusă prin legi neconstituționale, ci prin respectarea principiilor statului de drept, iar o lege viciată ar periclita oricum jalonul PNRR în fața Comisiei Europene.
Această dispută are loc într-un context în care Curtea Constituțională a limitat deja caracterul public al informațiilor despre familie din declarațiile de avere în mai 2025. Agenția Națională de Integritate (ANI) și experții anticorupție avertizează că o diminuare a transparenței averilor ar putea încălca angajamentele internaționale ale României față de OCDE, GRECO și Comisia Europeană, în contextul Raportului privind Statul de Drept.
Curtea Constituțională va discuta sesizările luni, 17 august.
Sursa: Digi24
