Conform HotNews: Alegerile anticipate nu sunt o soluție pentru criza politică din România, ci ar prelungi instabilitatea, a declarat Cristian Pîrvulescu, profesor de științe politice, citat de News.ro.
Săptămânile următoare vor fi decisive pentru ieșirea din impasul politic, însă discuțiile despre alegeri anticipate sunt, în opinia politologului, mai degrabă un instrument de presiune politică decât o soluție reală. Președintele Klaus Iohannis a declarat deja că nu intenționează să organizeze alegeri anticipate.
Anticipatele, o capcană politică
Cristian Pîrvulescu consideră că alegerile anticipate ar adânci conflictele dintre partide și nu ar garanta formarea unei majorități parlamentare stabile. Procesul electoral ar putea dura minimum patru luni, prelungind criza guvernamentală și adâncind fracturile din clasa politică.
„Pe de-o parte, pentru că prelungește o perioadă de încă minimum patru luni criza guvernamentală, adâncind toate aceste falii din interiorul clasei politice. Nu este deloc sigur că vor reconstrui Parlamentul”, afirmă politologul.
Chiar și o schimbare a ierarhiei electorale nu ar rezolva automat problema unei majorități funcționale. Astfel, cererile pentru anticipate sunt văzute mai mult ca o tentativă de a pune presiune asupra Președintelui.
Ce urmează în scenariul politologului
Următorul pas logic, după respingerea unui guvern, ar trebui să fie o nouă rundă de consultări și desemnarea unui nou candidat la funcția de prim-ministru. Pîrvulescu sugerează posibilitatea apariției unui candidat independent, cu un profil tehnic, capabil să obțină un sprijin parlamentar larg.
„Mă aștept ca această nominalizare, după lecția care a fost administrată partidelor politice, aceea a incapacității de a forma majorități, să fie un independent cu un profil de tehnician care să poată să obțină cel mai larg sprijin cu putință”, explică politologul.
Doar dacă și această variantă, alături de o eventuală a treia nominalizare, vor eșua, alegerile anticipate ar putea deveni o opțiune. Totuși, Pîrvulescu nu este convins că toate partidele implicate ar merge până la capăt cu această variantă.
Două decenii de instabilitate instituțională
Profesorul atrage atenția asupra folosirii procedurii de suspendare a președintelui ca instrument politic, un obicei care a contribuit la instabilitatea instituțională a țării în ultimii aproape 20 de ani. El plasează începutul acestei perioade în 2006-2007, odată cu prima suspendare a unui președinte.
„Plasez începutul crizei politice exact în momentul în care începe această sarabandă de suspendare a președintelui, în 2006-2007. Deci avem două decenii de criză politică care ia diferite forme: suspendare, moțiuni de cenzură, instabilitate guvernamentală cronică”, spune politologul.
În cazul actual, suspendarea președintelui ar necesita cooperarea PNL și USR, partide care, deși tentate, nu par să se îndrepte în viitorul imediat spre acest demers.
Întrebat despre respingerea guvernelor, Pîrvulescu a subliniat că alegerile anticipate nu sunt o soluție, indiferent de numărul de guverne respinse, și că trebuie găsită o soluție politică. Programul guvernului respins, în opinia sa, a fost mai degrabă un program electoral menit să speculeze subiectul alegerilor anticipate, nu un program de guvernare autentic.
Scenariul cel mai probabil, conform lui Pîrvulescu, este formarea unui guvern politic condus de un prim-ministru cu profil tehnocrat, capabil să colaboreze cu președintele în timpul rămas până la următorul ciclu electoral. Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, ar fi cel mai apropiat de acest profil, dar nu există certitudini privind o eventuală nominalizare.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat recent că speră la consultări rapide pentru a găsi o soluție care să relanseze economia, criticând „orgoliile” liderilor PNL și USR pentru pierderea timpului. El a afirmat că PSD este pregătit să-și asume redresarea țării și că va discuta cu toată lumea din Parlament pentru a forma o majoritate transparentă, evitând guvernele slabe și cu durată scurtă de viață.
Sursa: HotNews
