Transportul feroviar din România este tratat fiscal diferit și într-un mod mai puțin favorabil decât transportul rutier, ceea ce generează un dezechilibru major în sector. Gruia Stoica, președintele GRAMPET Group, atrage atenția asupra acestei probleme și solicită măsuri urgente pentru echilibrarea condițiilor, în contextul în care politica actuală favorizează transportul rutier în detrimentul celui feroviar.
Diferențe de taxare între transportul feroviar și cel rutier
În România, transportul rutier nu plătește pentru distanță, ci biruiește infrastructura prin sisteme precum rovinieta, care permite utilizarea drumurilor pentru perioade predeterminate, indiferent de volumul de trafic parcurs. În contrast, feroviarul este taxat pentru fiecare kilometru parcurs prin taxa de utilizare a infrastructurii (TUI). Pe lângă această taxă, operatorii feroviari suportă costuri suplimentare legate de certificări, inspecții tehnice, personal de siguranță, asigurări și alte cheltuieli operaționale, toate ridicând semnificativ costurile lor de operare.
„Diferența de tratament este evidentă: feroviarul plătește la kilometru, rutierul nu. Acest lucru generează un avantaj competitiv artificial pentru transportul rutier”, a declarat Gruia Stoica. Problema se accentuează în condițiile în care, încă de acum câțiva ani, sistemul TollRo nu a reușit să corecteze dezechilibrul fiscal între cele două modalități de transport.
Impactul sistemului TollRo și diferențele regionale
Chiar dacă România intenționează să introducă un sistem de taxare la distanță pentru transport rutier, nivelul tarifelor propuse rămâne insuficient pentru a nivelifica diferențele. În cazul în care tarifele s-ar aplica la nivelul de 0,48 lei/km pe autostrăzi și drumuri expres și 0,24 lei/km pe drumurile naționale, feroviarul va continua să fie în continuare plătitorul majoritar, cu taxe care sunt cu aproximativ 60% mai mari per unitate tonă-kilometru decât cele aplicate camionelor.
„Chiar și după introducerea TollRo, trenul va continua să plătească mai mult decât camionul pentru utilizarea infrastructurii. Aceasta nu este o corecție, ci o perpetuare a dezechilibrului”, afirmă Stoica.
La nivel regional, diferențele de taxare sunt semnificative. În Bulgaria, tarifele sunt de aproximativ două ori mai mari decât în România, în Slovenia de circa trei ori, iar în Ungaria și Austria de până la șase ori. Aceste diferențe reflectă politicile fiscale mai riguroase din alte state europene, care favorizează transportul feroviar și restricționează transportul rutier pe distanțe lungi.
De asemenea, în România, transportatorii rutieri beneficiază de facilități fiscale speciale, cum ar fi scheme de restituire a accizei pentru motorină, în timp ce operatorii feroviari nu au acces la astfel de beneficii. Costurile energetice ale feroviarului sunt astfel mult mai mari, la fel și povara fiscală, ceea ce contribuie la menținerea unui avantaj artificial pentru transportul rutier.
Consecințele asupra pieței și mediului
Aceste dezechilibre au avut deja efecte vizibile asupra pieței. În prezent, transportul rutier reprezintă aproape 88,4% din volumele totale de marfă manipulate în România și aproape 88% din ton-kilometri. În paralel, transportul feroviar pierde din cotă de piață, în ciuda posibilităților sale de a oferi alternative mai durabile și mai eficiente.
Datele arată o scădere dramatică a volumei de marfă transportate pe cale ferată. Dacă în urmă cu câțiva ani, în primul an după Revoluție, au fost transferate circa 220 de milioane de tone, în 2024 cifrele s-au redus la 43 de milioane, în timp ce pe șosea s-au transportat în jur de 323 de milioane de tone. Această tendință contravine obiectivelor Pactului Verde European, care prevede reducerea cu 90% a emisiilor din sectorul transporturilor până în 2050, iar transportul rutier continuă să răspândească gaze cu efect de seră în mod disproporționat.
În ciuda impactului asupra mediului, politicile fiscale favorizează în continuare transportul rutier, fiind astfel pus în pericol obiectivul de decarbonizare și de creștere a sustenabilității în sectorul transporturilor.
Gruia Stoica solicită autorităților o recalibrare a sistemului TollRo privind tarifele, reducerea taxei de utilizare a infrastructurii feroviare și redistribuirea veniturilor provenite din taxele rutiere către infrastructura feroviară. De asemenea, consideră necesar intensificarea controalelor asupra supra-tonajului și introducerea clară a unor politici de transfer modal, pentru a sprijini utilizarea transportului feroviar în condiții echitabile.
La data de 15 mai 2023, Gruia Stoica a declarat că „este momentul pentru un dialog real între operatorii feroviari, Ministerul Transporturilor și Ministerul Finanțelor” pentru a corecta dezechilibrele și a asigura un cadru fiscal și de reglementare echitabil pentru toate modalitățile de transport.
