Guvernul României pare să se avânte încă o dată într-o cursă a supraestimărilor bugetare, riscul de a deveni o tradiție nereușită în gestionarea veniturilor publice. În ciuda unui buget oficial care prevede venituri de peste 20 de miliarde de euro din fondurile europene, experții și analiștii economici avertizează că atingerea acestor ținte ar putea fi, din nou, peste posibilitățile reale ale României, ceea ce ar putea duce la noi măsuri de majorare a taxelor.
Estimări nerealiste ale veniturilor din fonduri europene
Guvernul a fixat în bugetul pe 2023 venituri de aproape 20 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune. Acest sumă, de altfel, reprezintă o creștere semnificativă față de anii precedenți și pare să reflecte o incredibilă încredere în absorbția fondurilor europene. Însă, realitatea și experiența anilor anteriori indică faptul că această țintă este aeriană, dificil de atins, având în vedere obstacolele administrative și birocratice din procesul de implementare a proiectelor europene.
„Este greu de crezut că absorbția va fi la acest nivel,” susține un analist economic, subliniind că nerealizările din anii trecuți au fost cauzate de întârzieri în implementarea proiectelor, obstacole legislative și condiții stricte de eligibilitate. Riscul este ca aceste estimări optimiste să devină un alt motiv de creștere a taxelor și impozitelor pentru companii și cetățeni, pentru a umple găurile lăsate în buget de veniturile mai modeste din realitate.
Risc de supraestimare și infectarea cu politica fiscală
Problema principală rămâne însă natura estimărilor bugetare. În 2025, guvernul a evidențiat deja tendința de supraestimare a veniturilor, ceea ce a dus în final la creșteri de taxe pentru a acoperi diferențele. Este de așteptat ca aceași greșeală să fie repetată dacă actuala guvernare va păstra aceeași ambiție nerealistă.
Mai mult, experții avertizează asupra posibilei amplificări a dezechilibrelor macroeconomice. Bugetările optimiste pot conduce la alte măsuri fiscale dureroase, pentru a păstra echilibrul, afectând în mod direct mediul de afaceri și nivelul de trai al populației. În plus, această strategie riscă să adâncească deficitul bugetar și să reducă încrederea investitorilor, printr-un cerc vicios între estimări nerealiste și măsuri economice populiste.
Context și implicații pentru economia românească
Estimările bugetare ale guvernului au un caracter crucial pentru stabilitatea macroeconomică a României. În condițiile în care, în ultimii ani, absorbția fondurilor europene a stat sub semnul întrebării, aceste noi ținte ridică semne de întrebare asupra capacității administrației de a coordona și implementa proiecte în mod eficient.
De la aderarea României la Uniunea Europeană, societatea și mediul economic și-au construit așteptări mari legate de fondurile nerambursabile, considerându-le motorul unei dezvoltări accelerate. Însă realitatea a fost critică, iar întârzierile și suprapunerea de proiecte au prejudiciat credibilitatea administrației în fața Bruxelles-ului. În această cheie, atingerea obiectivelor bugetare anunțate devine o miză pentru întreaga economie, dar și pentru încrederea cetățenilor în capacitatea țării de a-și trasa și respecta propriile politici fiscale.
În momentul de față, rămâne de văzut dacă guvernul va reuși să recupereze anticipatele dezechilibre sau dacă va fi condamnat, ca în trecut, să ajusteze politicile fiscale în mod dur, pentru a stabiliza bugetul și pentru a evita riscurile unei crize a încrederii. Totodată, dacă estimările optimiste vor fi dublate de dificultăți reale, adaptarea și reformele structurale vor deveni inevitabile, chiar dacă acestea nu vor fi întotdeauna în consonanță cu dorința de a menține o imagine optimistă asupra finanțelor publice.
Sursa: Ziarul Financiar
