Conform Descopera: Schimbările climatice favorizează răspândirea bolilor infecțioase
Încălzirea globală modifică harta bolilor infecțioase, permițând unor patogeni să se extindă în noi regiuni. Temperaturile ridicate, perioadele de secetă și inundațiile influențează supraviețuirea și răspândirea unor vectori precum țânțarii și căpușele, dar pot afecta și bacteriile rezistente la antibiotice.
Cercetătorii observă o extindere a perioadelor de activitate și a zonelor geografice în care căpușele și țânțarii pot supraviețui. Condițiile climatice mai blânde le permit acestor organisme să rămână active pe o durată mai lungă și să populeze regiuni unde anterior nu puteau prospera. Acest fenomen este monitorizat atent în Statele Unite, unde schimbările climatice ar putea modifica profilul infecțiilor transmise de acești vectori. Căpușele, în special, sunt responsabile pentru transmiterea majorității bolilor transmise prin vectori în statele americane, iar extinderea activității lor poate duce la o incidență crescută a bolilor precum Lyme.
Fenomenul nu ocolește nici Europa. Organizația Mondială a Sănătății subliniază că schimbările climatice influențează distribuția vectorilor de boli. Căpușele care transmit boala Lyme și encefalita de căpușă se regăsesc tot mai frecvent la altitudini și latitudini mai mari. Totuși, este important de precizat că încălzirea climei nu garantează automat un număr mai mare de îmbolnăviri, riscul depinzând și de prezența agenților patogeni, de expunerea populației și de măsurile de prevenție.
Țânțarii purtători de boli cuceresc Europa
Schimbarea este evidentă și în cazul țânțarilor. Anumite specii capabile să transmită boli se extind tot mai mult în Europa, pe măsură ce temperaturile ridicate se mențin pe perioade mai îndelungate. Țânțarul-tigru (Aedes albopictus), vector pentru virusurile dengue, chikungunya și Zika, era prezent în 2025 în 16 țări europene și 369 de regiuni, o creștere semnificativă față de acum zece ani.
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a avertizat că Europa se confruntă cu sezoane de transmitere a bolilor transmise de țânțari mai lungi și mai intense. Continentul a înregistrat în 2025 un număr record de focare de chikungunya, iar transmiterea locală a fost confirmată în regiuni unde nu mai fusese raportată anterior.
West Nile și Dengue, riscuri tot mai prezente pe continent
Virusul West Nile, transmis prin intermediul țânțarilor infectați, reprezintă un risc pentru mai multe țări europene, inclusiv România. Temperaturile ridicate prelungesc perioada de activitate a țânțarilor și favorizează multiplicarea virusului. Seceta, paradoxal, poate intensifica circulația virusului prin concentrarea păsărilor și țânțarilor în jurul surselor de apă rămase. România a raportat cazuri de infecție cu West Nile dobândite local în mai multe județe, iar ECDC înregistra peste 1.400 de cazuri în 16 țări europene în 2026.
Dengue, o altă infecție virală transmisă de țânțari, asociată tradițional cu zonele tropicale și subtropicale, începe să apară și în Europa. Pe lângă cazurile importate prin călătorii, se înregistrează și transmitere locală, alimentată de răspândirea țânțarilor din genul Aedes și de condițiile climatice favorabile. ECDC anticipează că Europa intră într-o nouă etapă, în care bolile transmise de țânțari ar putea deveni obișnuite în tot mai multe regiuni.
Seceta și influența sa asupra bacteriilor rezistente la antibiotice
Pe lângă bolile transmise de vectori, schimbările climatice au un impact și asupra bacteriilor rezistente la antibiotice. Cercetări recente sugerează că solurile afectate de secetă pot favoriza bacteriile care posedă gene de rezistență. Deși utilizarea necorespunzătoare a antibioticelor rămâne principala cauză a rezistenței, factorii de mediu precum temperatura și precipitațiile pot influența, de asemenea, răspândirea acestor bacterii. Unele bacterii pot transfera genele de rezistență altor bacterii, facilitând astfel răspândirea rezistenței, inclusiv la patogenii umani. Un studiu asupra bacteriei Salmonella a corelat schimbările climatice cu o creștere a genelor de rezistență la antibiotice. Seceta poate concentra bacteriile în sursele de apă rămase, în timp ce inundațiile pot răspândi microorganismele pe distanțe mari.
Sursa: Descopera
