Inflația alimentelor și serviciilor continuă să îngrijoreze, în timp ce incertitudinea geopolitică amplifică presiunea asupra economiei românești
Inflația din România, în contextul exploziei prețurilor globale, rămâne o preocupare de bază pentru economie, fiind caracterizată de un nivel alarmant de aproape 8% în cazul alimentelor și peste 11% pentru servicii, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, tendințele indică faptul că această dinamică se menține, chiar dacă unele semnale arată o ușoară încetinire a creșterii generale, cel puțin temporar.
Influența factorilor externi și impactul asupra inflației totale
Analiza recentă a specialiștilor de la ING Bank scoate în evidență faptul că, deși inflația la produsele nealimentare a depășit previziunile, acest lucru a fost în mare parte cauzat de creșterile accelerate ale prețurilor la combustibili și tutun. Profesioniștii în economie atrag atenția că tarifele energetic și fluctuațiile prețurilor petrolului și gazelor naturale joacă un rol central în modelarea inflației, având potențialul de a menține prețurile în creștere pentru o perioadă mai lungă.
Valentin Tătaru și Ștefan Posea indică faptul că inflația la nivel global, mai ales în contextul unui război continuu în Ucraina și a instabilităților din Orientul Mijlociu, poate duce, cel puțin temporar, la o creștere peste 10%. „Acest lucru ar împinge temporar inflația globală din nou peste 10,0%”, afirmă experții. În cazul României, aceste presiuni externe afectează direct prețurile interne, amplificând dificultățile autorităților de a ține sub control inflația și de a stimula creșterea economică.
Efectele interne și perspectivele pentru politica monetară
Pe termen scurt, însă, indexarea peste așteptări a inflației complică deciziile Băncii Naționale a României în privința ajustării ratelor de dobândă. În condițiile în care inflația devine un dușman tot mai greu de stăpânit, autortățile iau în calcul posibilitatea de a menține ratele stabile pentru o perioadă îndelungată, pentru a evita o contracție economică accentuată.
Datele recente privind salariile, cu o creștere anuală de doar 3,6% în ianuarie, sprijină această strategie, sugerând o încetinire a creșterii economice și posibilitatea unei perioade de stagnare. Specialiștii cred că inflația se va menține între 9 și 10% până vara, odată cu acumularea efectelor negative ale măsurilor fiscale și liberalizării pieței energiei, dar această prognoză poate deveni rapid obsolete dacă situația geopolitică se agravează.
Riscuri suplimentare și impactul pe termen lung
Apariția unui nou conflict în regiune, fără o soluție în vedere, riscă să amplifice și mai mult presiunea asupra prețurilor globale, în special asupra petrolului. În cazul unei creșteri semnificative a prețului barilului, inflația pe plan mondial ar putea depăși din nou pragul de 10%, ceea ce ar avea repercusiuni imediate asupra economiei României, inclusiv asupra creșterii prețurilor interne și potențialului de relaxare monetară.
Deși unele proiecții anterioare indicau posibilitatea reducerii ratelor de dobândă în a doua parte a anului, ultimele evoluții sugerează că aceste planuri sunt pe termen lung influențate de condițiile geopolitice și de situația economică inedită. Chiar dacă o reducere a ratelor a fost estimată inițial pentru luna mai sau august, o perspectivă realistă în acest moment este una mai rezervată, cu o amânare până la finalul anului.
Se anunță un sezon dificil pentru economia românească, în care tensiunile externe și inflamația persistentă vor domina agenda politicii monetare și a indicatorilor macroeconomici. În condițiile în care prețurile la energie și combustibili vor rămâne volatile, perspectivesle pentru o relansare economică sustenabilă rămân în suspensie, iar soluțiile concrete se vor decide în contextul geopolitic care continuă să fie incert și volatile.
Sursa: Economica
