Inteligența artificială a transformat în mod surprinzător modul în care angajații unei companii tehnologice din California își desfășoară activitatea, contrar așteptărilor că aceste tehnologii vor reduce volumul de muncă. Cercetările realizate între aprilie și decembrie 2025 de către specialiști de la Universitatea California Berkeley arată că, din contră, utilizarea aplicațiilor de AI generativă precum ChatGPT și Gemini a dus la o creștere a ritmului de lucru și a volumului de responsabilități pentru circa 200 de angajați.
Eficiența artificială și creșterea volumului de muncă
Rezultatele studiului indică o realitate paradoxală: deși AI-urile simplifică și accelerează multe procese, acestea nu reduc ora de lucru ci, dimpotrivă, contribuie la un volum mai mare de muncă. Angajații au început să folosească tehnologia pentru a finaliza sarcini mai rapid și, în același timp, și-au asumat și atribuții suplimentare. Managerii de produs au început să scrie cod, iar inginerii dedicau tot mai mult timp revizuirii și optimizării codului generat de AI. În plus, mulți au considerat aceste activități ca inițiative personale, mai degrabă decât ca extinderi oficiale ale fișei postului.
Această dinamică a dus la o intensificare a efortului de muncă, chiar și în condițiile în care tehnologia a fost văzută inițial ca un instrument pentru reducerea sarcinilor. În loc să reducă stresul și volumul de lucru, AI-ul a devenit un catalizator pentru o activitate mai solicitantă, chiar dacă percepția inițială era că va aduce mai mult timp liber angajaților.
Impactul asupra stării mentale și a vieții personale
Un alt aspect îngrijorător evidențiat de studiu ține de influența asupra sănătății mentale a angajaților. Într-un mod care poate părea contrar, tehnologia a dus la o diluare a granițelor dintre muncă și viața personală. Utilizarea continuă a chatboților, chiar și în timpul pauzelor, înaintea întâlnirilor sau în afara programului de lucru, a devenit norma. Acest obicei a fragmentat atenția, sporind nivelul de stres și oboseală mentală.
Interacțiunea cu AI-ul, deși promite un asistent virtual benefic, implică deseori verificări repetitive și ajustări constante, fiind o sursă de efort cognitiv crescut. În lipsa unor reguli clar definite sau a unor rutine de pauze structurate, această utilizare frecventă poate avea consecințe negative pe termen lung asupra sănătății mintale a celor implicați.
O nouă normalitate: munca intensificată, nu redusă
Contrar așteptărilor, se pare că AI nu a dus la o reducere a orelor de muncă, ci a stabilit o nouă normă: ritmul exploziv de activitate devine, pentru moment, regulă. Unul dintre angajați a declarat că, deși inițial pare că tehnologia va duce la o reducere a sarcinilor, “muncești la fel de mult sau chiar mai mult”.
Experții avertizează că, fără reglementări clare și practici organizaționale care să sprijine această schimbare, riscurile pentru sănătatea mintală și pentru calitatea muncii vor fi crescute. Lipsa unor pauze structurate și a unui dialog colectiv privind integrarea AI pot duce, pe termen lung, la epuizare și la scăderea satisfacției profesionale.
Această situație schimbă percepția despre impactul AI asupra pieței muncii, nu ca un factor de automatizare ce înlocuiește oameni, ci mai ales ca un catalizator pentru un efort intensificat. Pe măsură ce tehnologia devine tot mai integrată în activitatea zilnică, devine esențial ca organizațiile și angajații să își adapteze strategiile pentru a preveni efectele adverse asupra sănătății și a menține un echilibru sănătos între viața profesională și cea personală. Ultimele cercetări indică faptul că, dincolo de promisiunile de eficiență, provocarea reală constă în gestionarea acestor noi norme de lucru într-un mod sustenabil.
Sursa: Mediafax
