Conform Mediafax: Petrolul iranian, odinioară salvat pe nave fantomă, este pe cale de epuizare. Aproape 135 de milioane de barili, o strategie ingenioasă pentru a ocoli sancțiunile americane, s-au evaporat, lăsând Teheranul în fața unei noi provocări economice. Această rezervă strategică, menită să alimenteze exporturile ocolind Strâmtoarea Ormuz, a devenit o soluție temporară care acum a atins limita.
Cum a ajuns petrolul iranian să dispară din stocurile maritime
La începutul conflictului, în februarie 2026, Iranul dispunea de un stoc impresionant de 135 de milioane de barili de petrol pe petroliere, poziționate strategic în largul coastelor Malaysiei și Singapore. Ideea era simplă: să se permită vânzarea acestor cantități către cumpărătorii asiatici fără a fi nevoite să traverseze Strâmtoarea Ormuz, un punct nevralgic supus controlului american. Această manevră a funcționat pentru o perioadă, permițând Iranului să își continue exporturile pe sub radarul sancțiunilor.
Blocada impusă de Statele Unite în aprilie a schimbat însă datele problemei. Iranul nu a mai putut realimenta aceste petroliere cu noi încărcături, iar stocul a început să scadă. O scurtă perioadă de respiro a existat în timpul negocierilor de vară, când Teheranul a profitat pentru a trimite cât mai multe nave în ape internaționale. Însă, eșecul discuțiilor a dus la reinstaurarea blocadei în iulie, iar consecințele nu au întârziat să apară. Potrivit datelor Kpler, la începutul lunii octombrie, mai puțin de un milion de barili au rămas în aceste stocuri monitorizate, iar până la jumătatea lunii, acestea au fost practic epuizate.
Impactul economic al blocadei iraniene
Veniturile din petrol constituie coloana vertebrală a economiei iraniene, generând între 30% și 40% din veniturile guvernamentale. Blocarea exporturilor de petrol afectează direct capacitatea Teheranului de a finanța cheltuielile publice, de a importa bunuri esențiale și de a gestiona o economie deja fragilizată de inflație și de deprecierea monedei naționale. Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu, CENTCOM, susține că această blocadă a privat Iranul de venituri petroliere estimate la 25 de miliarde de dolari. Această cifră, deși reprezintă o evaluare americană a veniturilor nerealizate, subliniază amploarea impactului economic.
Este important de menționat că efectele economice ale blocadei nu sunt imediate în totalitate. Plățile pentru petrolul deja livrat ajung la vânzători cu un decalaj de aproximativ două luni, ceea ce înseamnă că Iranul beneficiază, temporar, de fonduri din contracte anterioare.
Iranul are petrol, dar nu îl poate vinde
Epuizarea stocurilor de pe navele fantomă nu înseamnă că Iranul și-a consumat rezervele naturale de petrol. Țara dispune în continuare de zăcăminte considerabile și de cantități de țiței stocate în instalații sau pe nave aflate în interiorul zonelor blocate. Principala problemă o reprezintă accesul la piețele internaționale. Alternativele de transport terestru nu au reușit să compenseze volumele comercializate anterior pe mare.
În paralel, rafinăriile chineze, principalii cumpărători de petrol iranian, au început să își caute noi furnizori, orientându-se către Brazilia și Africa de Vest. Dificultatea de a urmări navele din „flota-fantomă” face ca estimările privind cantitățile rămase să varieze între firmele de monitorizare maritimă. Washingtonul își propune prin aceste sancțiuni să reducă resursele financiare ale Iranului, destinate activităților militare și menținerii capacității de rezistență economică. La 8 octombrie, Departamentul Trezoreriei din SUA a anunțat noi sancțiuni împotriva unor rețele comerciale și a 17 nave implicate în transportul de petrol iranian.
Sursa: Mediafax
