Judecătorii, unanimi în cazul Călin Georgescu: Unde a bătut palma DIICOT

Conform Digi24: Deciziile judecătorilor pe marginea cererilor de arestare preventivă a lui Călin Georgescu, în dosarul DIICOT în care este acuzat că a înșelat un om de afaceri cu peste un milion de euro, au părut contradictorii, însă un element comun a unit toate cele șase hotărâri: niciuna nu a contestat existența „suspiciunii rezonabile” că inculpatul ar fi comis infracțiunile de care este acuzat.

Cronologia pe parcursul căreia s-au succedat deciziile de arestare preventivă și cele de plasare sub control judiciar sau la domiciliu a fost una agitată. Pe 22 septembrie, Tribunalul București a dispus ca Georgescu să fie plasat sub control judiciar, după o reținere de 24 de ore. La scurt timp, pe 29 septembrie, Curtea de Apel București a admis contestația DIICOT și a decis, definitiv la acel moment, arestarea preventivă a lui Călin Georgescu. Ulterior, pe 13 octombrie, Tribunalul București a admis o altă cerere, dispunând înlocuirea arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu. Contestația DIICOT a dus, pe 23 octombrie, la o nouă decizie a Curții de Apel București, care a desființat hotărârea Tribunalului și a menținut arestul preventiv. Într-un nou episod, pe 26 octombrie, Tribunalul București a respins cererea DIICOT de prelungire a arestului, motivând că pericolul s-a diminuat, și a dispus din nou plasarea lui Georgescu sub control judiciar. Însă, la doar două zile distanță, pe 28 octombrie, Curtea de Apel a desființat, din nou, decizia Tribunalului și a decis definitiv ca fostul candidat la prezidențiale să rămână în arest preventiv pentru încă 30 de zile.

Condiții pentru arestul preventiv: suspiciunea rezonabilă și pericolul public

Potrivit Codului de procedură penală, arestarea preventivă poate fi dispusă de judecătorul de drepturi și libertăți în cursul urmăririi penale „numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune și există una dintre următoarele situații”: inculpatul a încercat să se sustragă de la urmărirea penală, încearcă să influențeze martori sau experți, a comis sau se pregătește să comită o nouă infracțiune, ori exercită presiuni asupra persoanei vătămate. De asemenea, arestul preventiv poate fi decis dacă se constată că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, iar măsura trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației și necesară atingerii scopului urmărit.

Diferențe de interpretare privind pericolul și proporționalitatea

În cazul lui Călin Georgescu, prima condiție – existența suspiciunii rezonabile că a comis faptele de care este acuzat – a fost considerată îndeplinită de toți judecătorii care s-au pronunțat. Citate din decizia Tribunalului București, care a respins inițial prelungirea arestului, subliniază că probele administrate „nu trebuie să aibă forţa probelor care stau la baza unei trimiteri în judecată… ci acestea trebuie să furnizeze o serie de date, informaţii verosimile şi credibile care să susţină presupunerea rezonabilă conform căreia persoana… a săvârşit faptele de care este acuzat”. De asemenea, se menționează că „rezultă o suspiciune rezonabilă că inculpații Georgescu și Rusen ar fi acționat în modalitatea descrisă mai sus… și că ar fi reușit astfel inducerea și menținerea în eroare a persoanei vătămate Leu Răzvan”.

Diferențele de opinie între Tribunalul București și Curtea de Apel au apărut, însă, în ceea ce privește îndeplinirea celorlalte condiții legale pentru arestul preventiv, precum existența pericolului concret pentru ordinea publică sau proporționalitatea măsurii. Judecătorii de la Tribunal au considerat, în anumite etape, că vechimea faptelor și faptul că urmărirea penală s-a desfășurat în condiții bune cu Georgescu în libertate diminuau pericolul social și urgența luării măsurii preventive. Pe de altă parte, judecătorii de la Curtea de Apel au apreciat că lăsarea în libertate a lui Călin Georgescu „prezintă pericol concret pentru ordinea publică” și că măsura controlului judiciar era insuficientă.

Ultimele decizii, inclusiv cea privind prelungirea arestului preventiv, au fost luate de Curtea de Apel București, de fiecare dată în sensul menținerii măsurii privative de libertate, desființând hotărârile favorabile lui Călin Georgescu dispuse de instanța inferioară. Astfel, deși șase decizii au fost pronunțate, șase mandate de arestare preventivă au fost emise, în ciuda opiniilor divergente privind aplicabilitatea celorlalte condiții legale.

Sursa: Digi24

Redacția StiriFresh

Autor

Materiale de sinteză realizate de echipa StiriFresh pe baza surselor citate în text, cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială, verificate editorial înainte de publicare.

Lasa un comentariu