Conform Economistul.ro: Legea biodiversității: oportunitate sau capcană pentru agricultura românească?
Parlamentul ROMÂNIEI a adoptat în regim de urgență, pe 6 august 2026, Legea privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030. Actul normativ reprezintă un punct de cotitură pentru sectorul agricol, deblocând o tranșă de aproximativ 972 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Totuși, o analiză atentă a textului final, coroborată cu Planul Național de Acțiune pentru Dezvoltarea Producției Ecologice, relevă un paradox: în ciuda recunoașterii oficiale a agriculturii ecologice ca soluție pentru conservarea biodiversității, ambițiile naționale rămân mult sub țintele europene.
Compromisul pesticidelor, o decizie controversată
Parcursul legislativ al strategiei a fost marcat de presiuni, textul fiind inițial retras de la publicare pentru a se conforma cerințelor Comisiei Europene, care a solicitat un act cu putere de lege. Modificările operate în comisii au vizat, în special, modul de abordare a utilizării pesticidelor și fertilizanților sintetici. În timp ce forma inițială prevedea o reducere cantitativă strictă cu 50% a acestor inputuri, forma finală aprobată prin lege stipulează o „diminuare a riscurilor de poluare”. Această schimbare semantică ridică semne de întrebare din partea organizațiilor de profil, precum INTER-BIO și IFOAM Organics Europe, care avertizează că măsurarea „riscului” fără o reducere fizică a substanțelor chimice poate fi problematică și poate deschide calea unor penalizări din partea Comisiei Europene.
INTER-BIO consideră că normele de aplicare a noii legi nu recunosc pe deplin rolul central al agriculturii ecologice în restaurarea naturii. Asociația critică compromisul birocratic ce riscă să transforme o reformă structurală într-o oportunitate ratată, subliniind că cea mai sigură metodă de a reduce riscul chimic este extinderea suprafețelor ecologice certificate, unde utilizarea acestor substanțe este interzisă. Costin Lianu, Președinte INTER-BIO, a declarat că ținta națională asumată pentru suprafețele ecologice, sub 6% pentru 2030, este extrem de modestă în comparație cu ținta europeană de 25%.
Radiografia cifrelor: Ambiții modeste și dependență de materie primă
România se află printre ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește suprafața agricolă utilizată certificată ecologic, atingând doar aproximativ 5,7% în 2026, conform raportului FIBL. Planul Național de Acțiune identifică și o problemă structurală majoră: peste 80% din producția ecologică românească este exportată ca materie primă brută către piețele vest-europene. În același timp, produsele cu valoare adăugată ridicată, precum legumele, fructele sau alimentele procesate bio, sunt puțin prezente pe piața internă.
Pentru ca noua lege să devină o reală oportunitate economică, INTER-BIO propune măsuri concrete, printre care investiții în infrastructura logistică pentru sectorul bio, introducerea unor cote obligatorii de alimente ecologice în achizițiile publice și publicarea de date transparente privind suprafețele bio productive, separate de cele folosite doar pentru subvenții. De asemenea, se solicită finanțarea prioritară a fermierilor ecologici din fondurile de restaurare ecologică, prin plăți compensatorii substanțiale, și includerea unor indicatori reali de risc, nu doar modificări de vocabular în lege. Un alt aspect important menționat de asociație vizează protejarea agrobiodiversității naționale prin finanțarea băncilor de gene și sprijinirea utilizării semințelor tradiționale.
Sutele de milioane de euro atrase prin PNRR trebuie să ajungă direct la fermierii care implementează deja practici ecologice, contribuind la protecția apei și a solului, a subliniat Costin Lianu. Asociația INTER-BIO rămâne deschisă participării la grupurile de lucru din cadrul ministerului pentru a oferi expertiză tehnică, în vederea asigurării că fondurile europene vor genera un impact real în satul românesc și nu se vor rezuma la documente uitate în sertare.
Sursa: Economistul.ro
