Conform Descopera: Românii consumă cu 40% mai puține legume decât necesarul zilnic, un deficit major care ne pune în pericol sănătatea. În paralel, numărul varietăților de legume cultivate scade alarmant, ducând la o alimentație tot mai săracă în nutrienți esențiali. Un raport internațional recent, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), subliniază că adoptarea diversității legumicole ar putea fi soluția pentru a îmbunătăți atât sănătatea umană, cât și pe cea a planetei.
Pericolul pierderii diversității legumicole
Problema este complexă, implicând atât obiceiurile de consum, cât și practicile agricole. Maartjen van Zonneveld, cercetător principal în cadrul World Vegetable Center și coordonator al studiului, afirmă că abordările actuale nu sunt suficiente pentru a combate problemele nutriționale globale. „Soluția nu este pur și simplu să cultivăm mai multe legume, ci să cultivăm mai multe tipuri de legume”, explică van Zonneveld.
La nivel mondial, deficitul de consum de legume este unul dintre primii cinci factori de risc alimentar pentru bolile globale. Adesea, legumele sunt primele eliminate de pe lista de cumpărături atunci când bugetul este limitat, iar fermierii le consideră, la rândul lor, un risc economic mai mare, din cauza termenului scurt de valabilitate. Această situație agravează tendința de scădere a diversității.
Consecințe asupra sănătății și a mediului
Înainte de era industrializării agriculturii, diversitatea plantelor cultivate era mult mai mare. De exemplu, în timp ce există peste 4.000 de varietăți de cartofi, în Statele Unite ale Americii sunt utilizate pe scară largă doar între cinci și opt. Selecția artificială, monoculturile și modificările genetice au redus drastic varietatea de legume care ajunge pe mesele noastre.
O evaluare a Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) arată că 24% dintre rudele sălbatice ale legumelor analizate sunt în pericol de dispariție. Pierderea diversității genetice înseamnă nu doar pierderea unor nutrienți esențiali, ci și diminuarea capacității culturilor de a se adapta la schimbările climatice. În timp ce specii precum salata, ceapa și roșiile au devenit culturi globale, multe alte legume dense în micronutrienți și adaptate la medii dificile sunt neglijate de politicile alimentare.
Soluții pentru diversificare
Cercetătorii propun patru legume care ar putea servi ca punct de pornire pentru diversificarea alimentației. Prima este planta păianjen, o legumă cu frunze verzi originară din Africa, recunoscută pentru rezistența sa la schimbările climatice și conținutul bogat în nutrienți.
Urmează varza alunecoasă, extrem de populară în regiunea Pacificului, care are potențialul de a îmbunătăți nutriția femeilor și copiilor. A treia legumă menționată este castravetele amar, frecvent consumat în Asia și Caraibe, rezistent la diverse condiții climatice și având numeroase rude sălbatice utile în regiunile tropicale.
Ultima legumă evidențiată este dovleacul. Deși o cultură binecunoscută, tolerantă la secetă și căldură și bogată în beta-caroten, resursele sale genetice rămân slab conservate și subutilizate.
La nivel individual, sprijinirea biodiversității legumicole poate fi realizată prin căutarea varietăților tradiționale pentru grădinărit, colectarea propriilor semințe sau achiziționarea produselor din piețele locale și de la producători independenți.
Sursa: Descopera
